Bugetul pentru 2026: între necesități reale și construcții macroeconomice discutabile
În timp ce guvernul pregătește elaborarea bugetului pentru anul viitor, realitatea economică și provocările sectorului energetic par să fie în contradicție cu angajamentele și planurile oficiale. Reprezentanții patronatelor și sindicatelor atrag atenția asupra unei discrepanțe majore între suma alocată pentru decontarea reducerilor de preț aplicate consumatorilor de energie și necesarul real pentru a susține schemele de plafonare.
Alocarea bugetară sub presiunea realității companiilor energetice
Suma prevăzută în buget pentru decontarea către furnizorii de energie, de 3,75 miliarde de lei, este considerată mult insuficientă în raport cu cererile deja depuse și cu costurile reale estimate. Conform datelor publice, valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori se ridică la 9,5 miliarde de lei, dar, din cauza plăților anticipate efectuate în 2025, partea rămasă neachitată se apropie de 6 miliarde de lei.
„Având în vedere că în anul 2025 s-a efectuat o plată anticipată de până la 40% din valoarea cererilor aflate în evaluare, estimăm că suma restantă la plată se ridică la aproximativ 6 miliarde lei, nivel care ar trebui reflectat în bugetul pentru anul 2026”, a explicat un reprezentant al patronatelor din domeniu. Aceștia reamintesc că majoritatea furnizorilor au prefinanțat reducerile de preț încă din primele luni ale anului trecut, însă termenul initial de 45 de zile pentru decontare a fost atât de extins, încât s-a transformat în aproape doi ani în cazul multora.
Criza acutizată în ultimele luni, precum și alocările bugetare inițiale, criticate ca fiind insuficiente, au generat tensiuni în piața de energie, dar și distorsiuni în concurența între furnizori. Noii intrați pe piață, care nu au suportat aceleași costuri pentru schemele de plafonare, se află într-o poziție dezechilibrată, ceea ce afectează echilibrul economic al sectorului.
„Este nevoie urgent de o bugetare realistă și de un mecanism predictibil pentru evaluarea și plățile decontărilor”, a pledat partea patronală. Reprezentanții industriei solicită suplimentarea sumei publice de la 3,75 miliarde la cel puțin 6 miliarde de lei, astfel încât bugetul pentru anul viitor să poată acoperi realitatea cererilor și dificultăților financiare ale companiilor de energie.
Riscul distorsionărilor și slăbiciunile macroeconomice ale proiectului de buget
Pe de altă parte, sindicatelor și organizațiilor sociale le revine rolul de a evidenția că, în lipsa unei fundamentări solide și realiste, proiectul de buget riscă să afecteze stabilitatea economică și socială. Ei atrag atenția asupra faptului că, deși bugetul pentru 2026 prevede venituri în jur de 736,5 miliarde lei și cheltuieli de peste 864 miliarde, acesta este construit pe fundamente macroeconomice vulnerabile.
„Bugetul mizează pe un PIB nominal de 2.045 miliarde lei și o creștere economică de 1%, însă aceste estimări par prea optimiste având în vedere dinamica mai lentă a economiei în ultimul an”, explică un expert. În plus, proiectul prevede un deficit de 6,2% din PIB, ceea ce, susțin sindicaliștii, duce la o vulnerabilitate crescută, mai ales dacă devierile macroeconomice sunt mai pronunțate decât estimările oficiale.
Analiza critică scoate în evidență o contradicție internă: în timp ce bugetul se bazează pe creșteri modeste, acesta mizează pe contribuția investițiilor și a exporturilor nete pentru a susține evoluția economiei, chiar dacă aceste componente nu sunt suficient de solide pentru a compensa avansul slab al consumului intern și al veniturilor populației.
„A miza pe o creștere economică slabă, cu impact major asupra consumatorilor, și în același timp să te bazezi pe investiții și exporturi pentru relansare, este o combinație fragilă în condițiile actuale”, au punctat reprezentanții sindicali și ai societății civile.
Testul realității pentru sectorul educației și pentru sustenabilitatea cheltuielilor
Un alt aspect critic vizează fondurile pentru educație, unde alocările prevăzute pentru 2026 sunt considerabil sub pragul legal de 15% din bugetul general consolidat. Deși Ministerul Educației și proiectele asociate beneficiază de un buget de circa 60 miliarde lei, acest nivel reprezintă doar aproximativ 6,8% din bugetul total, adică mai puțin de jumătate din ceea ce legea impune.
„Rezultă că finanțarea pentru educație, inclusiv pentru burse, manuale și infrastructură, este mult sub nivelul necesar, ceea ce va duce inevitabil la creșteri de taxe universitare și la un accent mai mare pe dificultățile studenților”, avertizează sindicaliștii. Reducerile de cheltuieli de personal și finanțarea universităților vor agrava situația, afectând inclusiv intențiile de creștere a accesului și a calității în învățământul superior.
Pe toate aceste fonduri planează incertitudinea unei economii cotidiene fragile și a unui sistem bugetar construit, din punctul de vedere al criticienilor, pe ipoteze prea optimiste sau nerealiste, iar viitorul apropiat rămâne incert în privința implementării unor reforme esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.
Sursa: Economica
