O companie de asigurări din Statele Unite ale Americii, Nippon Life Insurance Company of America (Nippon), a dat în judecată OpenAI Foundation și OpenAI Group PBC, dezvoltatorii sistemului inteligent ChatGPT, pentru asistență juridică considerată ilegală. Acțiunea, depusă la începutul lunii martie 2026 la o instanță din statul Illinois, deschide un precedent cu potențiale implicații majore în domeniul răspunderii pentru inteligența artificială generativă.
ChatGPT, acuzat de sfaturi juridice dăunătoare
Procesul are la bază un caz specific. O asigurată a Nippon, după ce a încheiat un acord amiabil cu compania, a apelat la ChatGPT pentru asistență juridică. Conform plângerii, chatbot-ul a furnizat analize și argumente juridice care au determinat-o pe asigurată să încalce acest acord. Nippon susține că răspunsurile generate de ChatGPT au dus la inițierea unor acțiuni în justiție nefondate, generând companiei cheltuieli de apărare considerabile. Principalele acuzații sunt legate de interferența delictuală cu un contract, abuz de procedură și exercitarea ilegală a profesiei de avocat.
Acest caz ridică întrebări importante despre responsabilitatea legală a sistemelor de inteligență artificială. Se pune problema dacă un astfel de sistem poate fi considerat un prestator de servicii juridice, cu obligațiile și responsabilitățile aferente. Un alt aspect crucial este determinarea legăturii de cauzalitate dintre răspunsurile generate de IA și eventualele prejudicii suferite de terți. De asemenea, se analizează rolul politicilor de utilizare ale companiei OpenAI, precum și al condițiilor contractuale, în evaluarea vinovăției.
Avocatul „augmentat” și noile provocări juridice
Inteligența artificială influențează profund practica juridică. Instrumente precum motoarele de căutare automatizate și asistenții de redactare sunt deja o realitate în cabinetele de avocatură. Această evoluție ridică întrebări privind limitele răspunderii profesionale a avocaților. Utilizarea IA introduce un nou actor tehnic în relația avocat-client, complicând contururile vinovăției și ale legăturii de cauzalitate. Ce se întâmplă atunci când un sfat eronat provine de la o defecțiune algoritmică?
Concomitent, utilizarea datelor personale de către avocat în interacțiunea cu IA ridică probleme legate de colectarea și tratarea acestor date. În acest context, inteligența artificială nu reprezintă doar un factor de risc, ci contribuie și la definirea unui nou standard profesional: cel al avocatului augmentat. Astfel, IA nu reduce răspunderea avocatului, ci o transformă. Avocații sunt acum supuși unei duble exigențe, tehnică și deontologică, pentru a concilia inovația, securitatea juridică și încrederea clienților.
Jurisprudența, instrument crucial în definirea dreptului inteligenței artificiale
Acest caz este revelator pentru rolul jurisprudenței în dezvoltarea dreptului IA. Instanțele vor trebui să interpreteze și să aplice categoriile juridice existente la sistemele de IA, ale căror răspunsuri devin din ce în ce mai individualizate. Decizia instanței va stabili dacă ChatGPT a oferit un sfat juridic, afectând actele asigurătorului. Condițiile de utilizare ale OpenAI, care interzic utilizarea ChatGPT pentru consiliere juridică personalizată, vor juca un rol important în cadrul dezbaterilor.
Profesorul Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, subliniază că inteligența artificială nu poate înlocui pe deplin profesia de avocat, dar o transformă profund. El a menționat că imprevizibilul evoluției tehnologice nu mai poate fi ignorat nici în sfera dreptului.
