Piesa românească „Choke Me”, reprezentantă la Eurovision 2026, a stârnit valuri de controversă, fiind acuzată de specialiști și activiști de drepturi ale omului de promovare a istovitorului și periculosului comportament de strangulare sexuală. În timp ce reprezentanții țării noastre susțin că piesa are un mesaj artistic și metaforic, criticii avertizează asupra riscurilor grave pe care le implică promovarea repetată a unor practici considerate medical și social dăunătoare.
Piesa aduce în centrul atenției controversele legate de mesajul transmis
„Choke Me” a fost compusă de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a emisiunii „Vocea României,” și poate fi ascultată pe site-ul oficial al Uniunii Europene de Radiodifuziune. În text, fraze precum „E greu să respir”, „Vreau să mă sufoci” sau „Fă-mi plămânii să explodeze” sunt repetate de aproape treizeci de ori pe parcursul celor trei minute ai piesei. În plus, versurile conțin expresii precum „se joacă cu viața tinerelor femei,” fiind considerată de către critici ca o promovare a unui comportament extrem de periculos.
Reacțiile tinerilor și ale specialiștilor nu s-au lăsat așteptate. Activistele pentru drepturile femeilor și combaterea violenței sexuale atrag atenția că interpretarea și promovarea unor mesaje atât de sexualizate și violente pot avea consecințe devastatoare asupra sănătății și bunăstării tinerelor femei. Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham, a declarat pentru cotidianul britanic „The Guardian” că „mesajul repetat de sufocare arată o indiferență alarmantă față de sănătatea și bunăstarea tinerei generații.” Aceasta adaugă că „normalizarea practicii de strangulare sexuală poate duce la leziuni cerebrale grave și alte complicații medicale.”
De asemenea, specialista subliniază că „piesa și promovarea ei reprezintă o normalizare nesăbuită a unei practici extrem de periculoase,” menționând și riscurile medicale evidente. Conform datelor recente, există studii care demonstrează că strangularea repetată, fie și în contexte consensuale, poate duce la modificări cerebrale și chiar la deces, motive pentru care astfel de mesaje trebuie analizate cu maximum de responsabilitate.
Reacția publicului și autorităților europene
Reacțiile în mediul online au fost vehemente, mulți fani ai concursului solicitând desfacerea participării României în Eurovision sau modificarea versurilor piesei. Unii au ținut să avertizeze asupra influenței negative și asupra riskului pe care îl presupune această promovare. În trecut, Uniunea Europeană de Radiodifuziune a respins alte piese din motive similare. În 2025, exemplul maltez a fost respins pentru punerea în rele a unui cuvânt care părea jucăuș, dar conținea un termen vulgar asemănător.
Potrivit unor surse apropiate organizatorilor Eurovision, Comisia Europeană de Radio și Televiziune nu a luat încă o decizie finală, însă a primit semnale din partea unor țări de a analiza mai atent conținutul piesei. În același timp, oficialii români susțin că piesa are un mesaj artistic, menit să exprime emoții puternice, nu să promoveze practice periculoase.
Efectele reale ale promovării mesajelor controversate
Cercetările medicale și sociologice de până acum pun în evidență un aspect îngrijorător. Mai mult de jumătate dintre tinerii sub 35 de ani au experimentat cel puțin o formă de strangulare în timpul actului sexual, iar aproape o treime dintre aceștia cred în mod eronat că există modalități sigure de a practica această activitate. Numeroase studii au evidențiat modificări cerebrale cauzate de strangularea repetată, care pot duce la leziuni cerebrale, depresie și anxietate.
Specialiștii avertizează că promovarea constantă a acestor mesaje, chiar și în context artistic, poate normaliza și chiar încuraja comportamente riscante. Clare McGlynn explică că, „deși tinerii pot fi conștienți că nu ar trebui să practice acest lucru, presiunea socială sau influența media le pot face dificilă să își păstreze o poziție critică.”
Este o problemă de sănătate publică, afirmă cercetătorii, iar implicarea actorilor instituționali trebuie să fie mai activă pentru a preveni posibile tragedii. În timp ce tensiunile politice și culturale continuă să acopere dezbaterea artistică și morală, oficialii europeni analizează dacă acest exemplu se înscrie în limitele „libertății artistice” sau dacă devine un caz de promovare a comportamentelor periculoase în masă.
Eurovision 2026 se va desfășura la Viena, cu așteptarea unui spectacol care să unească și să reprezinte valori artistice și sociale. Însă, în culise, discuțiile despre conținut și responsabilitate sunt din ce în ce mai intense, punând în lumină limitele libertății de exprimare și importanța protejării sănătății mentale și fizice a publicului tânăr.
Sursa: Digi24
