Bucureștiul își păstrează titlul de principală destinație turistică din România, continuând să fie preferat atât de vizitatorii români, cât și de cei din străinătate. În plin vârful de sezon estival, pe perioada lunilor iulie-septembrie, hotelurile din capitală au înregistrat peste 464.000 de turiști, dintre care majoritatea provin din afara țării. Această cifră reflectă nu doar popularitatea orașului, ci și tendința tot mai clară a Bucureștiului de a se afirma ca o destinație pentru city-break, odată cu creșterea numărului celor care aleg să petreacă cel puțin două nopți în capitală.
Un detaliu important relevă faptul că 56% dintre vizitatori sunt turiști străini, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate dintre aceștia au fost din alte țări. Practic, în această perioadă, Bucureștiul a atras aproximativ 263.000 de turiști internaționali, în timp ce numărul românilor care au ales Capitala pentru escapade rapide a fost de peste 201.000. Analiza statisticilor arată, de asemenea, o prelungire a perioadei de ședere în hoteluri pentru turiștii străini, care au generat aproape 580.900 de nopți de cazare, aproape dublu față de cei din țară, pentru care au fost înregistrate peste 328.000 de nopți de odihnă.
Preferința pentru hotelurile de lux, de 4 și 5 stele, se menține puternic. Datele indică faptul că aceste unități au fost căutate de 65% dintre turiști în trimestrul trei al anului trecut, cele mai frecventate fiind hotelurile de 4 stele, care au adunat aproape jumătate din totalul oaspeților. Turiștii aleg de obicei aceste hoteluri pentru raportul calitate-preț, considerat cel mai avantajos, iar gradul de ocupare pentru această categorie a fost de circa 50%. În același timp, paradoxul hotelurilor de 1 stea persistă: deși înregistrează un grad de ocupare de 71,5%, acestea reprezintă doar 0,9% din totalul capacității de cazare, ceea ce indică un nivel de ocupare disproporționat față de oferta disponibilă.
Această situație pare a fi o constantă, chiar dacă preferințele turistice tind spre unitățile mai confortabile, aspect vizibil în raportul de ocupare. În plus, investitorii în sectorul hotelier trebuie să țină cont de aceste tendințe pentru a putea ajusta strategia de atragere a vizitatorilor și pentru a diversifica oferta. În același timp, autoritățile urmăresc modificarea taxelor speciale de promovare turistică a Bucureștiului, planificând pentru acest an înlocuirea tarifului de 2% pe noapte cu un tarif fix, o măsură menită să stimuleze mai mult și sectorul de cazare de nivel inferior și să balanseze cererea.
Pe plan general, Bucureștiul își menține poziția de centru al turismului românesc, iar dinamicile recente indică o creștere în interesul turiștilor față de experiențe mai sofisticate, în special în segmentele de hoteluri de 4 și 5 stele. În același timp, paradoxul cazărilor ieftine cu cel mai mare grad de ocupare ridică semne de întrebare privind modul în care piața se adaptează la noile preferințe și bugete ale vizitatorilor. În perspectiva următorilor ani, se așteaptă o accentuare a acestor trenduri, cu tot mai mulți turiști care vor căuta variante de cazare de lux, în timp ce oferta veche, de o stea, continuă să fie utilizată, chiar dacă în proporții mai mici, pentru a răspunde unei cereri fluctuante.
Mediul de turism din București rămâne, așadar, într-o continuă evoluție, cu provocări și oportunități pentru investitori, dar și pentru autorități. În condițiile în care orașul devine tot mai mult o destinație de city-break, inovația în servicii și infrastructură, precum și adaptarea la preferințele turistice vor fi cheile succesului în anii ce urmează. Cu toate aceste evoluții, Bucureștiul păstrează încă mixul său unic de tradiție și modernitate, fiind gata să răspundă nevoilor unui public tot mai divers și mai sofisticat.
