Primarul Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a efectuat miercuri o vizită surpriză la autobaza Floreasca a Societății de Transport București (STB), subliniind cu fermitate problemele grave cu care se confruntă infrastructura și angajații acestei companii. Vizita, făcută fără preaviz, a aadus în prim-plan condițiile critice în care mecanicii și tehnicienii trebuie să opereze zilnic, dar și situația dezastruoasă în ceea ce privește managementul și fondurile societății de transport public.
Condensarea problemelor: condițiile de lucru și lipsa investițiilor
Ciprian Ciucu a surprins audiența prin declarațiile sale despre starea precară a autobazei Floreasca, unde angajații repară autobuze în condiții de frig și fără piese de schimb suficiente. “Ne aflăm într-o clădire foarte foarte veche, nu au existat investiții semnificative de mult, nu au o stație IPT, asta în timp ce alții stau bine prin birouri”, a explicat edilul. Angajații, asupra cărora se așteaptă să mențină o flotă veche și adesea defectă, sunt nevoiți să sacrifice piese de la autobuze pentru a reparea vehiculele disponibile, într-un proces numit de primar “canibalizare”. Această situație face parte dintr-un peisaj mai larg, în care lipsa investițiilor și gestionarea defectuoasă a resurselor agravează criza transportului public din Capitală.
Cifrele prezentate de primar ilustrează această problemă: un mecanic încasează, în condițiile pieței actuale, între 4.000 și 5.000 de lei net, un salariu insuficient pentru a atrage personal calificat, mai ales într-un sector în care condițiile de muncă sunt atât de precare. În același timp, primarul a evidențiat că managementul societății este grav dezechilibrat, cu structuri și șefi care, în opinia sa, nu contribuie la eficientizarea activității și care, din punctul său de vedere, pun în pericol funcționarea corectă a întregii societăți.
Refuzul auditurilor și controverse legate de conducere
Un aspect extrem de controversat îl reprezintă refuzul Consiliului General al Municipiului București de a aproba un proiect de hotărâre pentru realizarea unui audit extern la STB, intenție a edilului pentru identificarea problemelor financiare și operaționale, dar și pentru clarificarea motivelor pentru care societatea s-a îndopat cu datorii. “Am vrut să fac un audit ca să văd și eu unde se duc banii și care este ordinea în care se prioritizează fondurile în STB. Mi-a fost refuzat de către Consiliu, în special de PSD, care a avut ‘lidership’ pe acest refuz”, a spus Ciprian Ciucu în cadrul transmisiei live.
Lipsa transparenței și posibilele legături de familie din conducerea societății adaugă un nivel de incertitudine și suspiciune în privința gestionării companiei. De exemplu, există acuzații fără a avea confirmări oficiale, conform cărora directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea, și-ar fi numit fratele în funcții importante, ceea ce ridică semne de întrebare privind integritatea procesului de selecție și transparența în conducere. În același timp, lipsa unei hotărâri de delegare oficială pentru organizarea concursurilor de management și numirea membrilor Consiliului de Administrație lasă loc speculațiilor cu privire la legalitatea întregului proces decizional. În acest context, administrația actuală a companiei se confruntă cu critici din partea opiniei publice, fiind acuzată de gestionare defectuoasă și de lipsă de planuri concrete pentru revitalizarea societății.
Viitoarele perspective și demersuri ale primarului
Primarul Ciprian Ciucu promite că această vizită a fost doar un prim pas în eforturile sale de a introspecta sistemul de transport public din București. El intenționează să participe în următoarele săptămâni și la alte vizite în depourile și autobazele societății, pentru a avea o imagine clară și a putea propune soluții concrete pentru revitalizarea situației. În contextul în care problemele de fond, de infrastructură și cele de management par a fi cronice, viitorul apropiat al STB rămâne incert, însă politicienii și oficialii administrației locale trebuie să răspundă acestei crize dacă vor să readucă încrederea călătorilor și să elimine perioadele de înghesuială și disfuncționalitate care au devenit reguli pentru câțiva ani în capitală.
În timp ce opinia publică așteaptă măsuri concrete, primarul a transmis un apel pentru transparență și responsabilitate, indicând clar că viitorul transportului public din București depinde de schimbări majore în modul în care sunt gestionate și tranzacționate fondurile și resursele societății. În acest moment, principalele întrebări rămân despre cine va fi capabil să implementeze aceste reforme și să asigure un sistem de transport mai sigur, mai fiabil și mai bine administrat pentru milioane de bucureșteni.
