Clotilde Armand, fost primar al Sectorului 1 din București, anunță că a învins definitiv procesul intentat de operatorul de salubritate Romprest, care îi solicitase daune morale de 500.000 de euro. Decizia instanței reprezintă o victorie importantă în contextul unui conflict lung și tensionat, marcat de acuzații de corupție, presiuni și lipsă de transparență.
### Războiul juridic cu Romprest și acuzațiile de corupție
Conflictul între Clotilde Armand și compania Romprest a pornit încă din 2020, când fostul primar a decis să întrerupă plățile către operator, invocând creșteri nesustenabile ale costurilor și nereguli în contractul de salubritate semnat în urmă cu peste un deceniu. Armand a susținut, de asemenea, că în spatele problemelor se află rețele complicate implicate în scheme offshore, precum și complici din fostele administrații ale sectorului, dominată de influența politicii PSD și PNL, riscând astfel să devină cel mai mare „furt din bani publici” din România post-decembristă.
„A fost o hărțuire judiciară care a durat cinci ani, dar i-am bătut repetat în trei instanțe: Tribunalul București, Curtea de Apel București și Înalta Curte. Acum, compania Romprest trebuie să îmi plătească cheltuielile de judecată”, a spus Armand într-un comunicat oficial, adăugând că aceste lupte judiciare au fost purtate pentru a proteja interesul public și transparența în administrarea serviciilor de salubritate.
Reclamantul a acuzat presiuni și încercări de intimidare menite să o determine să se retragă din lupta pentru clarificarea faptelor, dar a promis că va continua să avertizeze opinia publică despre ceea ce consideră a fi un jaf organizat asupra banilor publici. În același timp, ea a criticat administrația actuală a Sectorului 1, condusă de un fost ofițer SRI, pe care îl consideră responsabil pentru creșterea costurilor și pentru frecvența tot mai mare a problema serviciilor de salubritate, precum și pentru sumele uriașe plătite companiei Romprest.
### Cazul Romprest: de la procese suspendate la victorie definitivă
Disputa juridică a fost declanșată în principal în contextul în care, în 2020, Clotilde Armand a decis să suspende temporar plățile către Romprest, invocând majorări exagerate ale tarifelor și presupuse nereguli în modul în care contractul de salubritate fusese negociat și încheiat. Ulterior, compania de salubritate a recurs la numeroase acțiuni în instanță pentru a-și recupera sumele restante, precum și pentru a împiedica criticile și campaniile de denigrare venite din partea administrației locale.
Unul dintre cele mai media și cele mai semnificative procese a fost intentat în ianuarie 2021, când Romprest a acuzat Primăria Sectorului 1 și Consiliul Local de prejudicierea imaginii companiei, solicitând daune morale de aproape 500.000 de euro. În cele din urmă, această acțiune a fost respinsă definitiv de instanță, în timp ce celelalte litigii au fost câștigate de către Armand. În prezent, Romprest are de recuperat de la Primăria Sectorului 1 o sumă impresionantă, de aproximativ 116 milioane de lei, reprezentând datorii neachitate din serviciile prestate.
### Perspective și controverse în continuare
Decizia instanței de a-i da câștig de cauză Clotilde Armand conferă o nouă dimensiune conflictului dintre autoritățile locale și operatorii de salubritate, în contextul în care serviciile de curățenie și gestionarea deșeurilor au devenit un subiect sensibil în București. Deși această câștigare a procesului aduce un val de moralitate pentru fostul primar, lupta pentru clarificarea și reformarea sistemului de gestionare a deșeurilor din sector continuă să fie una dificilă și plină de provocări.
Pe fondul verdictului, administrația actuală pare să ia în calcul posibilitatea de a negocia un plan de eșalonare a datoriilor către Romprest, în încercarea de a calma tensiunile existente și de a evita noi dispute juridice sau sociale. În același timp, incidentele și acuzațiile de corupție au scos la iveală vulnerabilități în modul în care sunt gestionate contractele publice în domeniul serviciilor de salubritate, fiind nevoie de reforme substantiale pentru a preveni astfel de situații în viitor.
Cu toate acestea, pentru Clotilde Armand, victoria juridică reprezintă o confirmare a luptei pentru transparență și integritate, iar și mai important, un semnal că interesele financiare și politice din spatele unor contracte uriașe pot fi aduse la lumină. Rămâne de văzut dacă această decizie va fi începutul unei perioade mai clare și echitabile în gestionarea serviciilor de salubritate în București și dacă inițiativele de reformare vor primi sprijinul necesar din partea autorităților și a societății civile.
