Clujul, cel mai eficient utilizator al serviciului 112 în România, în timp ce Vrancea rămâne un județ cu probleme grave legate de apelurile false și non-urgent
Într-o țară în care serviciul de urgență 112 reprezintă primul punct de contact pentru persoanele aflate în pericol, eficiența și corectitudinea utilizării acestuia devin tot mai importante. O analiză recentă realizată la nivel național scoate la iveală o realitate diferită în funcție de județ: în timp ce unele regiuni își mențin disciplina și responsabilitatea, altele se confruntă cu fenomenul apelurilor false sau non-urgente, care încetinesc intervențiile și pot pune în pericol vieți.
Cluj, campion al utilizării corecte a serviciului 112
Potrivit datelor provizorii pentru anul 2025, județul Cluj se află pe primul loc în clasamentul utilizării corecte a serviciului de urgență 112. Din totalul apelurilor primite în această regiune, peste 85% au fost considerate legitime, solicitând intervenția rapidă a echipelor de intervenție sau a serviciilor de urgență. Responsabilitatea alegerea momentului potrivit pentru a apela numărul de urgență pare a fi redusă în această zonă, fapt reflectat în rezultatele excelente obținute. Specialiștii spun că această situație se datorează, în mare parte, campaniilor de conștientizare și a educației civice solid dezvoltate în rândul populației locale.
„Clujenii au înțeles cât de important este să apeleze serviciul 112 doar în caz de urgență reală. Astfel, autoritățile pot interveni prompt și eficient, salvând vieți”, declară reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență din județ. Comparativ cu alte regiuni, clamorul responsabilității civice și campaniile informative au avut un impact clar, iar rezultatele se văd în statistici și în timpul de răspuns al echipajelor.
Fricțiuni și probleme în Vrancea: peste 50% apeluri false sau non-urgent
În contrast, județul Vrancea evidențiază o situație alarmantă. Conform datelor preliminare, peste jumătate din apelurile înregistrate în acestă zonă sunt fie false, fie non-urgente. Fenomenul nu este unul de ieri sau de azi, fiind crescut de o combinație de factori precum lipsa informării corecte, disperarea, dar și unele tentații de manipulare sau glume proaste. Această situație are consecințe grave, blocând resursele destinate situațiilor reale de urgență.
„Din păcate, apelurile false consumă timp prețios și pot duce la întârzierea intervenției în cazuri cu adevărat disperate”, spune un purtător de cuvânt al ISU Vrancea. Autoritățile locale și reprezentanții sistemului de urgență încearcă să aducă în atenție importanța educației și conștientizării populației, dar rezultatele sunt încă insuficiente pentru a schimba în bine această tendință.
Ce înseamnă această diferență și cum poate fi abordată
Diferențele între Cluj și Vrancea sunt, fără doar și poate, un indicator al nivelului de educație civică, dar și al modalităților de promovare a responsabilității sociale. În timp ce în regiuni precum Clujul există campanii locale eficiente, în altele astfel de inițiative abia încep să prindă rădăcini.
Autoritățile naționale și locale conștientizează necesitatea unor măsuri concrete pentru reducerea apelurilor false, inclusiv campanii de informare și sancțiuni pentru abuzurile repetitive. Modernizarea sistemului, utilizarea tehnologiei pentru detectarea apelurilor false și creșterea responsabilității civice sunt esențiale pentru ca toate județele să-și îmbunătățească performanța.
Proiecțiile pentru următorii ani indică o nevoie acută de conștientizare continuă, dar și de politici publice sustenabile. Într-o țară în care urgențele pot însemna salvarea unei vieți sau pierderea ei, responsabilitatea fiecăruia dintre noi devine crucială pentru funcționarea optimă a serviciului 112 și, implicit, pentru siguranța tuturor cetățenilor.
