Curtea de Apel București (CAB) a judecat și soluționat în aceeași zi cererea de suspendare a deciziei de închidere a postului Realitatea Plus, invocând caracterul urgent al cazului. Decizia rapidă a instanței a stârnit controverse, mai ales în contextul în care, conform datelor centralizate de pe portalul instanței, din cele 179 de dosare având ca obiect suspendare act administrativ înregistrate de la începutul anului 2026, acesta a fost singurul soluționat în aceeași zi.
Explicațiile curții de apel București
Curtea de Apel București a explicat că decizia de a judeca dosarul în regim de urgență a fost luată în conformitate cu prevederile legale. Instanța a invocat articolul 14 din Legea contenciosului administrativ, care prevede că instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Instanța a negat orice influență în acest sens.
Reprezentanții CAB au mai precizat că judecătorii sunt independenți în exercitarea atribuțiilor lor și că stabilirea termenelor de judecată, analiza urgenței cauzei și dispunerea măsurilor procesuale sau provizorii sunt decizii care aparțin exclusiv judecătorului, adoptate în mod autonom, în baza legii și a propriei aprecieri judiciare. Oficiile CAB au explicat totodată că procesul a fost judecat de un complet specializat în achiziții publice. Competența Secției a X-a Contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice din cardul Curții de Apel București este stabilită în conformitate cu dispozițiile legale.
Reacția consiliului național al audiovizualului (cna)
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a atacat cu recurs hotărârea CAB prin care s-a suspendat decizia privind ridicarea licenței postului Realitatea TV. Mircea Toma, membru CNA, a confirmat pentru presă această informație. Consiliul a transmis totodată o cerere prin care solicită urgentarea redactării motivării, fără de care dosarul nu poate ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru judecarea căii de atac. CNA a cerut, de asemenea, înregistrarea ședinței de judecată din 8 aprilie.
Situația amenzilor neplătite
Mircea Toma a explicat că situația în cazul Realitatea Plus este diferită, deoarece postul nu avea plătite toate amenzile în ziua deciziei. Acesta a menționat că Realitatea Plus nu a plătit amenzile înaintea ședinței, ci în timpul acesteia. Controlul Curții de Conturi a constatat existența amenzilor neplătite, aspect care ar fi determinat CNA să notifice furnizorii să intre în legalitate. Realitatea Plus ar fi refuzat să plătească amenzile, în ciuda notificării din februarie.
Potrivit Legii audiovizualului, cei sancționați au obligația să achite amenzile în termen de 6 luni de la aplicarea sancțiunii.
