Economiile realizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) printr-un amplu proces de restructurare și reducere a personalului au atins suma impresionantă de peste 66 de milioane de lei, afirmă președintele instituției, Horațiu Moldovan. Într-o perioadă caracterizată de provocări financiare și de criza economică, eforturile de optimizare a resurselor devin esențiale pentru menținerea stabilității financiare a sistemului de sănătate publică din România.
Reduceri semnificative în structura administrativă a CNAS
Potrivit declarațiilor oficiale, principalele măsuri pentru reducerea costurilor au vizat diminuarea numărului de funcții de conducere cu 50% și reorganizarea a 73 de structuri diferite din cadrul instituției. Aceasta a dus la eliminarea posturilor superfluie și la centralizarea unor funcții, toate în scopul de a eficientiza activitatea și a reduce cheltuielile administrative. “Eforturile noastre s-au concentrat pe reducerea costurilor fără a afecta calitatea serviciilor oferite asiguraților”, a explicat Horațiu Moldovan.
Această strategie de reformare survine în contextul prioritizării unui management mai transparent și mai responsabil al fondurilor publice, în condițiile în care sistemul de sănătate are nevoie de resurse alocate cât mai eficient pentru a face față cererilor crescute și provocărilor generate de pandemie și alte crize de sănătate. Redimensionarea aparatului administrativ nu doar că a generat economii fiscale, ci și a facilitat o mai bună gestionare a proceselor interne și a serviciilor oferite populației.
Impactul asupra bugetului și perspectivă pe termen lung
Președintele CNAS susține că aceste măsuri de optimizare au avut ca rezultat o economie semnificativă, dar accentuează și că scopul final nu a fost doar reducerea cheltuielilor, ci și îmbunătățirea calității și transparenței serviciilor. Într-o perioadă în care fondurile din sistemul public de sănătate sunt din ce în ce mai sollicitate, astfel de inițiative sunt considerate necesare pentru evitarea unor situații de criză fiscală și pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung.
El adaugă că procesul de reformare nu s-a încheiat și că vor fi continuate demersurile de eficientizare, cu accent pe digitalizare și automatizare. “Vom implementa soluții moderne pentru gestionarea fondurilor și proceselor, pentru a asigura transparență și control mai bun asupra resurselor utilizate”, a precizat oficialul. Acesta anticipează că aceste măsuri vor aduce beneficii pe termen lung, contribuind la consolidarea unui sistem de sănătate mai resilient și adaptat la cerințele actuale ale societății.
În ceea ce privește impactul direct asupra pacienților, oficialul a subliniat că nu vor fi afectate accesul și calitatea serviciilor medicale, ci din contră, sistemul va fi mai bine administrat, ceea ce ar trebui să fie o garanție pentru o mai bună gestionare a resurselor și pentru menținerea unui nivel ridicat al serviciilor publice.
Pe măsură ce administrația CNAS continuă eforturile de restructurare și modernizare, apare o perspectivă în care bugetul alocat sănătății va fi folosit mai eficient, iar sănătatea publică va beneficia de o conduită mai responsabilă și transparentă. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a acoperi toate problemele cu care se confruntă sistemul și pentru a preveni noi presiuni asupra finanțelor publice. Între timp, oficialii anunță că prioritatea rămâne consolidarea unui sistem sănătos, capabil să răspundă nevoilor populației și să asigure sustenabilitatea pe termen lung.
Sursa: Digi24
