Recuperarea coifului de AUR de la Coțofenești, furat din Muzeul Drents din Olanda, a fost confirmată oficial de autoritățile olandeze și făcută publică joi, după mai bine de paisprezece luni de la furt. Potrivit surselor judiciare, obiectul de patrimoniu a fost găsit ușor deteriorat, alături de două brățări dacice, în cadrul unei operațiuni coordonate de poliția din Nordul Olandei. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă la Muzeul Drents din Assen, unde s-au adunat și reprezentanți ai presei locale și internaționale, pentru a clarifica circumstanțele și urmările acestui caz foarte mediatizat.
Coiful de AUR, recuperat după peste un an
După lungi luni de investigații și străduințe de a găsi comorile românești furate, autoritățile din Olanda și România au confirmat oficial că relicva de la Coțofenești a fost recuperată. Potrivit surselor, obiectul este destul de deteriorat, însă nu există informații clare despre gradul de avariere sau dacă a fost afectată integritatea arheologică a coifului. În plus, au fost recuperate și două brățări dacice, toate fiind obiecte extrem de valoroase, estimate la peste 5,7 milioane de euro, și care au fost împrumutate de Muzeul Național de Istorie din București pentru expoziții internaționale.
Anunțul vine după o anchetă complexă în urma furtului comorilor din noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. În acel moment, trei bărbați au pătruns în muzeu în doar câteva minute, folosind o bombă pirotehnică pentru a sparge ușa exterioară și a distruge vitrinele în care se aflau obiectele. Apoi, au fugit cu coiful și cele două brățări, lăsând în urmă o scenă de chaos, iar autoritățile locale au declanșat o amplă operațiune de căutare. În cele din urmă, șapte persoane au fost arestate, însă comorile rămâneau încă dispărute.
Reacția autorităților și a specialiștilor
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe, Andrei Țărnea, a declarat pentru Digi24 că partea română a fost informată prompt despre evoluțiile în cazul furtului și recuperării obiectelor. „Autoritățile olandeze ne-au comunicat oficial despre această reușită, iar procurorii olandezi vor ține o conferință de presă la ora 15:00, pentru a oferi detalii suplimentare”, a afirmat oficialul.
În același timp, sursele RTL Olanda au raportat că relicva de la Coțofenești a fost găsită ușor deteriorată, motiv pentru care a fost adusă la specialist pentru analize și eventuale reparații. Cercetările inițiale sugerează că obiectul a fost recuperat în condiții în care a suferit pierderi. În plus, sursele indică faptul că unele piese ar putea fi deteriorate grav, însă detalii oficiale nu au fost încă furnizate firmei de restituire.
Situația din teren și restul anchetei
Locația exactă unde au fost descoperite comorile nu a fost făcute publice, iar autoritățile au evitat să ofere detalii despre arestări sau măsuri suplimentare de securitate. Poliția și procurorii din Olanda revendică discreție pentru a proteja sursele și a preveni orice alte tentative de furt sau intervenții ilegale.
Potrivit informațiilor neoficiale, cei trei suspecți, identificați ca fiind Douglas Chesley W., Bernhard Z. și Jan B., sunt încă în detenție, și urmează să fie audiați în zilele următoare în cadrul tribunalului din Assen. În cazul în care implicarea lor în furt va fi confirmată, aceștia riscă pedepse pe măsura gravității faptelor.
Lacune de securitate și controverse
Furtul din Muzeul Drents a scoasă în evidență și deficiențele sistemului de securitate. Înainte de incident, asiguratorul muzeului avertizase că vitrinas în care erau expozițiile românești nu erau rezistente la lovituri cu baros sau alte metode de efracție brutale. În ciuda acestor avertismente, muzeul nu a implementat măsuri adecvate, iar scena s-a repetat cu o rapiditate incredibilă. În câteva minute, trei indivizi au pătruns și au părăsit ulterior locul faptei pe fundalul unei alarmări care nu a fost suficient de promptă pentru a preveni furtul.
Deși ancheta încă se derulează, situația ridică serioase întrebări despre măsurile de securitate aplicate în instituțiile culturale europene, mai ales în cazul unor obiecte de valoare extrem de mare și de importanță cultural-istorică.
Guvernul român și autoritățile olandeze au reafirmat angajamentul de a recupera și proteja patrimoniul cultural, însă cazul rămâne o amintire dureroasă despre vulnerabilitatea comorilor românești în străinătate. Așteptările sunt ca, pe măsură ce ancheta avansează, să se clarifice și unele probleme legate de cine și cum a permis ca aceste relicve unice să fie furate, chiar și după avertismente și semnale de alarmă.
