Criza sistemului de termoficare din București se adâncește pe zi ce trece, confruntându-se cu o situație aproape de colaps. Datele recente indică o problemă profundă, nu doar la nivelul consumatorilor casnici, ci și în infrastructură, unde motorul principal al încălzirii orașului, ceața de termoficare, pare că nu mai poate face față. Într-un context marcat de temperaturi extreme și de un sistem abandonat din punct de vedere al modernizării, mii de bucureșteni se confruntă acum cu sincope în alimentarea cu apă caldă, nu din cauza avariilor clasice, ci pentru că rețeaua de distribuție nu poate susține efortul suplimentar necesar în condițiile unui ger de proporții.
De ce se strică sistemul?
Situația devine dramatică mai ales în sectoarele 2, 3 și 4, unde, din cauza presiunii scăzute pe magistrale, apa caldă ajunge insuficient la etajele superioare sau la capetele de coloană. În unele zone, punctele termice nu mai pot asigura debitul necesar pentru încălzire și apă caldă, iar ceea ce pare o problemă tehnică devine o criză sistemică. Într-un raport al companiei Termoenergetica, reiese că peste 85% dintre punctele termice nefuncționale nu sunt afectate de avarii, ci de lipsa de presiune în rețeaua primară, în condițiile în care termocentralele funcționează deja în regim de avarie forțată.
Se intervievează probleme grave în sectoarele 2, 3 și 4, acolo unde magistralele CET Sud nu pot furniza suficient agent termic, din cauza debitului insuficient. În zone precum Colentina, Pantelimon, Titan și Balta Albă, zeci de blocuri rămân fără căldură, iar situația este precipitata în zone precum Vitan, Dristor și Calea Călărași. În plus, câteva imobile din zona Unirii și instituții publice se confruntă cu aceeași problemă, semn că această criză nu afectează doar zonele periferice, ci și centrul orașului.
Riscul exacerbat al gerului și nevoia de intervenție
Situația devine și mai complicată odată cu anunțarea unei noi perioade de ger în capitală, cu temperaturi nocturne ce pot ajunge chiar și la -13 grade Celsius. În condițiile în care cererea de energie termică explodează, riscul unor avarii suplimentare devine iminent și, totodată, crește presiunea asupra sistemului, întrucât orice suplimentare de debit peste limita de siguranță de 2.200 de tone pe oră riscă să afecteze grav instalațiile de tratare chimică și cazanele formată de ELCEN. Asociațiile de proprietari din zonele afectate se luptă zilnic pentru câteva ore de căldură, iar autoritățile spun că nu există soluții rapide sau eficiente pentru remedierea imediată a situației.
Potentiale perspective și măsuri urgente
Întreaga infrastructură de încălzire a Capitalei se află într-un moment critic, exacerbând nevoia de investiții masive în modernizare și întreținere. În lipsa acestor măsuri, riscul unui colaps complet al sistemului rămâne, în contextul în care orice încercare de a mări debitul pentru a face față gerului poate duce la avarii majore. Autoritățile au anunțat că situația se va ameliora abia vineri, pe 16 ianuarie, când se preconizează o ușoară încălzire a vremii, dar fără a se putea vorbi de o rezolvare definitívă. Într-un sistem a cărui funcționare depinde în mare măsură de condițiile meteo, viitorul apropiat rămâne incert, iar bucureștenii trebuie să se pregătească pentru încă trei zile de frig în apartamente, cu toate consecințele sociale și sanitare pe care le implică.
Toate indiciile arată că, fără intervenții radicale și modernizarea infrastructurii, situația va rămâne critică, iar dependența de condițiile meteo va continua să pună o presiune enormă pe sistemul de termoficare din Capitală. În timp ce oficialii încearcă să gestioneze criza, presa și specialiștii trag un semnal de alarmă, avertizând asupra riscului de a rămâne fără căldură în cele mai friguroase zile ale iernii. Ultimele evoluții indică faptul că, dacă nu se vor lua măsuri urgente, această criză se poate transforma într-un scenariu din care bucureștenii nu vor mai putea ieși prea curând.
