Controverse în jurul schimbării numelui unei stații de tramvai din București: Numele lui Mircea Vulcănescu, o figură încă contestată
Decizia Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) de a redenumi stația „Popa Tatu” în „Mircea Vulcănescu” a generat un val de reacții contradictorii în mediul politic și social. În ciuda anunțului oficial, inițiativa a fost întâmpinată cu critici vehemente, iar opinia publică a fost împărțită în privința corectitudinii acestei modificări.
Noul nume al stației, care deservește linia 205 către strada Buzești, are o semnificație istorică dificil de ignorat. Mircea Vulcănescu a fost un intelectual și politician interbelic, implicat în guvernul condus de Ion Antonescu, fiind cunoscut pentru activitatea sa în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În timp ce unii îl consideră o victimă a regimului comunist, alții atrag atenția asupra implicării sale în politici antisemite și în procesul decizional al regimului autoritar, fapt ce face ca titulatura sa să fie extrem de controversată.
Suntem la doar câteva zile după anunțare, iar reacțiile nu s-au lăsat mult timp să aștepte. Dragoș Radu, consilier general din partea USR, a criticat dur decizia. Într-o postare pe Facebook, el a explicat de ce această schimbare ar trebui reconsiderată: „Conform Legii nr. 31/2002, este interzisă atribuirea sau menținerea în spațiul public a numelor persoanelor vinovate de crime de război, precum și a celor care au făcut parte din conducerea unor regimuri fasciste sau rasiste, iar această interdicție se aplică și în cazul stațiilor de transport public.”
Radu menționează că, datorită faptului că Vulcănescu a deținut funcții în cadrul regimului Antonescu, care a fost responsabil pentru politici rasiale și atrocități, numirea unei stații în amintirea sa contravine legii. În același timp, el aduce în discuție istoria actualei denumiri a stației „Popa Tatu”, care provine dintr-un preot cunoscut pentru eforturile sale de a ajuta săracii în secolul XIX și care a fost implicat activ în comunitate, ridicând un azil și o baie comunală pentru cei nevoiași.
„A schimba numele unui om care și-a dedicat viața ajutorării celor vulnerabili cu numele unui criminal de război nu este doar ilegal, ci profund nedrept și ofensator pentru memoria acestui oraș”, a declarat Radu, solicitând autorităților să păstreze denumirea actuală sau să aleagă o alternativă în concordanță cu legea.
De ce sunt contestate pe larg aceste schimbări? Legea românească stipulează clar că numele unor personalități implicate în crime de război, genocid sau activități rasiste nu trebuie păstrate în spațiul public. Actul normativ, adoptat în contextul procesului de dekomunistizare și de reparație a memoriei istorice, vizează evitarea onorării unor figuri controversate care au avut un impact negativ asupra istoriei și societății.
Controversele legate de figuri precum Vulcănescu sunt alimentate de istoria duală a sa. Deși unii îl consideră un intelectual de elită și un martir al regimurilor represive, alții amintește de rolul său în administrarea măsurilor rasiale și implicarea sa activă în guvernul Antonescu, responsabil pentru politici antisemite și crime de război. După război, Vulcănescu a fost condamnat pentru aceste fapte, iar în ultimii ani s-au înmulțit inițiativele de a-i reabilita imaginea, controversa fiind încă vie în spațiul public.
Deocamdată, decizia TPBI rămâne în atenția opiniei, iar un recent comunicat anunță că redenumirea se va finaliza până cel târziu în 1 martie. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor ține cont de valul de critici și de legislația în vigoare, sau dacă vor insista asupra propriei interpretări legale și istoriografice. În contextul tensiunilor existente, orice decizie va urmări în continuare echilibrul delicat dintre respectarea legii și păstrarea memoriei istorice, într-un oraș în continuă schimbare.
