Conform Buletin.de: O nouă lege, adoptată aproape neobservată de Parlamentul României, impune consilierilor locali și județeni care dețin și un post la stat să aleagă între cariera politică și locul de muncă. Actul normativ, intrat în vigoare pe 6 august, le-a acordat aleșilor locali un termen scurt, până pe 25 august, pentru a lua o decizie.
Legea vizează persoanele care ocupă simultan funcția de consilier local sau județean și sunt angajate cu contract individual de muncă în cadrul unei autorități sau instituții publice. Primării, consilii județene, ministere, agenții sau alte instituții administrative sunt enumerate ca exemple de angajatori vizați. Aceste persoane nu mai pot cumula activitatea profesională cu mandatul politic. Soluția legală prevăzută este suspendarea contractului individual de muncă, nu neapărat demisia.
Cei afectați au avut la dispoziție 15 zile pentru a solicita în scris angajatorului suspendarea contractului de muncă, dacă doresc să își păstreze mandatul în consiliile locale. Nerespectarea acestui termen constituie abatere disciplinară și poate atrage verificări din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI). La nivel național, se estimează că legea afectează „câteva mii” de aleși locali, deși o cifră oficială exactă lipsește.
Consilieri generali din București vizați de incompatibilitate
În București, cel puțin 13 consilieri generali se confruntă cu noua incompatibilitate introdusă de legea nr. 165/2026. Printre aceștia se numără Alexandru-Hazem Kansou (PSD), care deține și funcția de city manager al Sectorului 4, și Marian Artimon (PSD), instructor la Metrorex și lider de sindicat. De asemenea, Alexandru Susai (PSD), referent la Compania Municipală Iluminat Public, și Adrian Vigheciu (PSD), angajat la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Ilfov, sunt afectați. Diana Mardarovici (PNL), economistă la Poșta Română, Nicorel Nicorescu (USR), consilier la Camera Deputaților și membru într-o comisie la CSM București, și Anamaria-Naomi Reniuț (USR), manager public la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, sunt alte nume vehiculate. Lucian Judele (USR), city manager la Primăria Capitalei, Bogdan-Ion Jelea (PUSL), șef de serviciu la Societatea Națională a Apelor Minerale, și Răzvan-Ionuț Nițu (PUSL), consilier la o asociație de dezvoltare intercomunitară, intră, de asemenea, pe lista celor vizați. Mihai-Adrian Enache (AUR), salariat al Sectorului 4, Dragoș Geamănă (AUR), consilier parlamentar, și Andreea-Iuliana Leonte (REPER), angajată la Camera Deputaților, sunt alți consilieri generali afectați.
Panică în PSD și discuții despre o „amnistie”
Legea a generat agitație în special în cadrul Partidului Social Democrat (PSD), unde se află cei mai mulți consilieri locali și județeni cu dubla calitate. Liderii PSD au exercitat presiuni asupra Agenției Naționale de Integritate (ANI) pentru o intervenție. Ulterior, Ministerul Dezvoltării a trimis o adresă către prefecți, solicitând ca interpretarea corectă a legii să fie în sensul că, deși mai nouă, aceasta este mai generală decât o lege anterioară, mai specifică, și prin urmare, nu s-ar aplica.
Senatorul USR Cătălin Drulă a criticat vehement aceste demersuri, sugerând că este vorba despre o încercare de a crea o „amnistie” pentru consilierii PSD. El a menționat că, după o inițială adresă a ANI care nu a clarificat complet situația, s-a recurs la o adresă semnată de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, prin care se propune o interpretare „contorsionată” a legii. Această adresă ar susține că noua lege, fiind mai generală, nu se aplică în detrimentul legii speciale anterioare. G4Media a confirmat informațiile despre pregătirea unei „amnistii” legislative de către PSD, subliniind că modificarea legislativă a fost votată de toate partidele mari, inclusiv PNL și USR, fără o înțelegere completă a implicațiilor. Un proiect de lege pentru amendarea legii 165/2026 a fost deja depus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.
Sursa: Buletin.de
