Perspectiva ratelor dobânzii în regiunea Europei Centrale și de Est devine mai stabilă
Recent, atenția piețelor financiare și a băncilor centrale din Europa Centrală și de Est s-a orientat spre o percepție mai precaută în privința evoluției ratei dobânzii. În timp ce presiunile inflaționiste persistă, majoritatea bancherilor centrali preferă să mențină stabilitatea ratei dobânzii, evitând înăsprirea politicii monetare în condițiile actuale. În acest context, discuțiile despre creșteri semnificative ale dobânzilor nu sunt în prim-plan, iar strategia actuală se bazează pe o abordare prudentă și adaptativă.
Deși inflația rămâne un punct sensibil, ședința de politică monetară din 7 aprilie a BNR a trasat un context clar: comunicatul de presă nu indică intenții de modificare majoră a direcției politicii monetare, ci mai degrabă o evaluare atentă a evoluției economice și a factorilor de inflație. Se remarcă o retragere a discuțiilor despre înăsprire agresivă, banca centrală gestionând situația cu prudență, mai ales în condițiile în care prognozele referitoare la inflație sunt marcate de incertitudine ridicată.
Impactul inflației și măsurile guvernamentale asupra politicii monetare a BNR
Conform estimărilor Erste Bank, majorările ratei dobânzii sunt considerate foarte puțin probabile în perioada imediat următoare. Dar, pe fondul presiunilor de depreciere a cursului de schimb, BNR poate fi nevoită să optimizeze gestionarea lichidităților pentru a preveni instabilitatea pieței valutare. În prezent, rata efectivă se situează la 5,50%, facilitând astfel menținerea stabilității fără a recurge la creșteri bruste ale dobânzilor.
Pe termen scurt, banca centrală pare dispusă să analizeze eventuale reduceri ale ratei dobânzii, însă acestea ar putea fi posibile doar în ultimele luni ale anului, mai exact în ultima ședință programată pentru noiembrie. Este de așteptat ca BNR să adapteze politica în funcție de evoluțiile pe piața energetică și impactul măsurilor fiscale adoptate de guvern pentru a atenua efectele creșterii prețurilor la combustibili și gaze naturale. Extinderea plafonului pentru prețurile gazelor și amânarea majorărilor pentru produsele alimentare de bază sunt măsuri menite să limiteze presiunile inflationiste.
De asemenea, creșterea tăierii PIB-ului sub potențial și riscul intensificării recesiunii reprezintă argumente pentru reducerea costurilor creditelor în 2026. Indicatorii de încredere și condițiile dificile de pe piața muncii sugerează că relaxarea politicii monetare ar putea avea loc mai devreme decât s-ar fi crezut inițial, însă totul depinde de evoluția factorilor macroeconomici și de stabilitatea politică, care a fost afectată recent de escaladarea tensiunilor politice.
Perspectiva inflației și riscurile asociate
Proiecțiile Erste indică o rată anuală a inflației de 5,1% la sfârșitul anului 2026, o creștere față de estimarea anterioară de 4,6%. Această revizuire reflectă în special impactul șocului prețurilor la petrol, care, în cazul menținerii la nivelurile actuale, ar putea adăuga până la 0,4 puncte procentuale la inflație, atât din efecte directe, cât și din cele de a doua rundă.
Deși măsurile fiscale menite să limiteze creșterea prețurilor la energie și alimente pot ajuta la temperarea inflației, acestea nu elimină riscurile prelungirii și accentuării presiunilor inflationiste. Piața preconizează în prezent două majorări ale ratei dobânzii ale BCE până în septembrie, ceea ce are și impact asupra planurilor BNR. În funcție de evoluțiile prețurilor la petrol și de deciziile europene, inflația va putea surprinde atât pozitiv, cât și negativ în lunile următoare.
Decizia recentă a guvernului de a prelungi plafonul pentru prețurile la gaze și de a amâna majorările pentru produsele alimentare de bază indică o intenție de a diminua presiunile imediate asupra inflației, însă aceste măsuri nu pot compensa complet efectele creșterii prețurilor globale. În acest moment, scenariile confirmă faptul că revigorarea economică a României rămâne fragilă, cu creșteri de PIB sub potențial și riscul de recesiune în creștere, precum și o inflație în profil ascendent.
Ultima decizie a BNR privind rata dobânzii de politică monetară a fost stabilită la 6,5% în luna august 2024, în contextul în care economia trece printr-o perioadă de ajustare, iar deciziile viitoare vor depinde strict de evoluția indicatorilor macroeconomici și a contextului internațional.
