Consiliul de administrație al BĂNCII NAȚIONALE a ROMÂNIEI a decis păstrarea actualei politici monetare, în condițiile în care inflația continuă să scadă lent, dar rămâne la niveluri ridicate. La ședința din 7 aprilie 2026, s-au confirmat menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50 la sută pe an, în condițiile unui mediu intern și internațional caracterizat de incertitudini semnificative. Această decizie intervine în contextul unui proces de ajustare a inflației, dar și al menținerii stabilității financiare, într-un cadru economic marcat de provocări.
Adecarea politicii monetare în condiții de incertitudine economică
Rata anuală a inflației a înregistrat un recul lent în primele luni ale anului 2026, ajungând la 9,31 la sută în februarie, comparativ cu 9,69 la sută în decembrie 2025. Deși scăderea este îngrijorătoare, ea a fost influențată în principal de scăderile semnificative ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale. În același timp, anumite segmente precum prețurile administrate și produsele din tutun au contribuit la păstrarea unei dinamici pozitive a inflației.
Consiliul de administrație a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută, precum și a ratei pentru depozite, la nivelul de 5,50 la sută. Menținerea acestor niveluri are drept scop stabilizarea mediei costurilor de finanțare, într-un timp în care piețele financiare mondiale sunt marcate de volatilități generate de conflicte geopolitice și de turbulențe pe piețele energiei.
Impactul evoluției economice și perspectivele de inflație
Datele recente indică o contracție a activităților economice, în special în trimestrul al patrulea din 2025, când PIB-ul s-a redus cu 1,9 la sută față de trimestrul anterior, iar față de aceeași perioadă din anul anterior a crescut ușor, cu doar 0,2 la sută. Această tendință sugerează o adâncire a deficitului de cerere agregată, dar și o posibilă încetinire a ritmului de creștere economică.
Deși sectorul de consum și construcțiile păstrează o dinamică negativă, formarea brută de capital fix continuă să crească, iar exporturile revin pe un trend expansionist. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale s-a contractat și mai mult, în timp ce deficitul de cont curent a continuat și el trendul de diminuare, deși în condiții de agravare a balanței veniturilor. Cele mai recente date sugerează, totuși, o ușoară redresare a economiei în primul trimestru din 2026, față de perioada precedentă.
Riscile și evoluțiile pieței financiare și a inflației
Piețele financiare din România au înregistrat variații în primele luni ale anului. Cursele de schimb au consemnat o creștere moderată a leu/euro, în timp ce randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au evoluat cu intensificări și corecții. În condițiile în care războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală generează noi incertitudini, vizibilitatea asupra evoluției prețurilor și asupra pieței muncii devine tot mai redusă.
Dinamica creditului acordat sectorului privat a reînceput să crească, după o perioadă de scădere, dar rata anuală a inflației este prognozată să crească în următoarele luni, în special în intervalul martie-iunie 2026. Crescerea este atribuită prețurilor energiei și celor ale combustibililor, influențate de conflictele geopolitice, dar și de măsuri fiscale, precum expirația schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și ajustările fiscale dedicate bugetului.
Consiliul BNR avertizează cu privire la riscurile generate de evoluțiile geopolitice, dar subliniază și importanța utilizării eficiente a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru contracararea efectelor negative și pentru susținerea reformelor structurale. În acest context, deciziile de politică monetară rămân orientate spre păstrarea stabilității prețurilor și soliditatea sistemului financiar, în condițiile unei economii expuse la factori de risc din mediul național și internațional.
