Consiliul Fiscal avertizează asupra fragilității echilibrului bugetar al României pentru anul 2026, subliniind că, deși ținta de deficit de circa 6,25% din PIB poate fi atinsă, această construcție bugetară rămâne vulnerabilă în fața unui context economic global și intern marcat de riscuri semnificative.
Consiliul Fiscal apreciază avizarea planului bugetar pentru 2026, dar retrage un semnal de alarmă asupra stabilității financiare
Instituția de specialitate a arătat recent că, deși estimările inițiale indică o posibilitate de respectare a deficitului cash de 6,25% din PIB, menținerea acestuia în limitele planificate depinde de câțiva factori externi și interni, care, dacă vor devia de la prognoze, pot destabiliza întreaga construcție fiscală. În timp ce autoritățile europene și cele din domeniul financiar intern au criticat unele propuneri de majorare a cheltuielilor, Consiliul Fiscal menține, totuși, că planul este fezabil dacă este menținut în condițiile actuale și dacă se respectă toate măsurile de control al deficitului.
Riscurile multiple ce pun în pericol ținta de deficit: tensiuni geopolitice și colectarea slabă a veniturilor
Raportul Indicând la o serie de factori care pot afecta bugetul național, Consiliul Fiscal a subliniat că tensiunile geopolitice create de războiul din Ucraina continuă să fie o sursă majoră de incertitudine. Costurile de finanțare pentru sectorul public s-au majorat recent, iar dificultățile în colectarea veniturilor au devenit mai evidente în contextul unei creșteri economice mai lente decât cea anticipată.
De asemenea, absorbția fondurilor europene, un pilon esențial pentru susținerea investițiilor și reducerea decalajelor de dezvoltare, întâmpină întârzieri semnificative. În ciuda fondurilor alocate, ritmul de implementare a proiectelor europene rămâne departe de a fi satisfăcător, punând în pericol ținta de sustenabilitate fiscală pe termen mediu.
Impactul inflației și a provocărilor financiare globale asupra bugetului național
Inflația galopantă și creșterea dobânzilor pe plan mondial afectează nu doar costurile de finanțare ale statului, ci și veniturile din taxe și impozite. La rândul lor, scumpirile generației de energie și combustibili duc la creșterea cheltuielilor pentru consumul curent și pentru măsurile de sprijin social deja anunțate, punând presiune suplimentară pe deficitul bugetar.
În același timp, Guvernul a reafirmat angajamentul de a respecta ținta de deficit, dar rămâne de văzut dacă măsurile luate vor fi suficiente pentru a contracara toate aceste riscuri, mai ales în condițiile în care evenimente imprevizibile, precum criza energetică sau turbulențele geopolitice, pot traduce rapid aceste vulnerabilități în crize fiscale.
Perspectivele următorilor ani și necesitatea unor măsuri de consolidare
Experții și reprezetanții Consiliului Fiscal avertizează că, pentru a evita o destabilizare a echilibrului financiar național, este imperativ ca politica fiscală să continue pe un traseu prudent, orientat spre reducerea cheltuielilor nesustenabile și îmbunătățirea colectării veniturilor. În timp ce bugetul pentru 2026 are totuși șanse să fie implementat conform planului, riscurile sunt considerabile și necesită monitorizare constantă.
Datele recente indică un climat economic marcat de incertitudine, iar guvernanța fiscală trebuie să fie flexibilă și adaptabilă la schimbările rapide ale pieței globale. În plus, o atenție sporită trebuie acordată reducerii birocrației și accelerării absorbției fondurilor europene pentru a susține investițiile și a stimula creșterea economică.
Pe termen lung, consolidarea fiscală și gestionarea cu responsabilitate a riscurilor vor fi esențiale pentru a asigura stabilitatea bugetară a țării, într-un context geopolitic și economic complex, încărcat de provocări. În timp ce consensul minim este că ținta de deficit pentru 2026 poate fi atins, această promisiune depinde, mai mult ca niciodată, de maturitatea și vigilentă administrație fiscală.
Sursa: Digi24
