Consiliul General al Capitalei a aprobat, joi, o repartizare prudentă a celor aproximativ 8 miliarde de lei prevăzuți pentru 2026 din cotele defalcate din impozitul pe venit. Decizia a venit în contextul unei disputi intense privind modul în care se împart fondurile destinate bugetelor locale, într-un moment în care primăriile de sector și Primăria Capitalei încearcă să gestioneze resursele limitate pentru a acoperi cheltuieli esențiale și noi provocări bugetare.
Repartizarea fondurilor și declarațiile oficiale
Potrivit deciziei Consiliului Gneral, Primăria Capitalei beneficiază de 3,6 miliarde de lei, o suma considerabilă, dar care stârnește discuții în contextul în care unele primării de sector primesc sume similare sau mai mari. Sectorul 3, condus de Robert Negoiță (PSD), va primi cea mai mare alocare, în sumă de 873 milioane de lei, urmat de Sectorul 6, gestionat de Paul Moldovan (PNL), cu 806 milioane, și Sectorul 4, condus de Daniel Băluță (PSD), cu 776 milioane.
Substituirea vechiului sistem
Până acum, împărțirea fondurilor din impozitul pe venit era decisa de Guvern și Parlament prin legea bugetului de stat, dar, pentru 2026, această responsabilitate a fost transferată Consiliului General al Capitalei, într-un efort de a decentraliza și de a apropia bugetele de realitatea fiecărui cartier. Primarul general, Ciprian Ciucu, a explicat pe Facebook că astfel s-a realizat o corectare a subfinanțării cronice a bugetului local, perioada 2024-2025 fiind dificilă din punct de vedere financiar pentru Primăria Capitalei.
„Aș vrea să elimin o dezinformare aruncată în spațiul public, cum că PMB primește doar 45% din buget iar Sectoarele primesc 55%. Probabil, din necunoaștere. De la începutul anului am prezentat Coaliției de guvernare grava subfinanțare a PMB în anii 2024 și 2025 și am reușit să introducem în legea Bugetului ca PMB să aibă puși departe 14% din total. Acum s-au împărțit între Sectoare doar cei 85% rămași. Astfel, PMB a adăugat 45% la 14%, deci, în total, vorbim de un procent de 59%, un procent considerat mai corect pentru buna funcționare a primăriilor de sector”, a explicat Ciprian Ciucu.
Este suma suficiente pentru nevoile orașului?
În ciuda explicatiilor și sumelor repartizate, opinia publică și unele comunități locale se întreabă dacă aceste fonduri sunt suficiente pentru a face față provocărilor tot mai complexe cu care se confruntă Bucureștiul. Primarul general a afirmat că sumele sunt aproape de ceea ce este necesar, însă recunoaște că acestea trebuie alocate cu grijă, pentru a acoperi „gaura” bugetară crescută în ultimii ani.
Nu toți actorii politici sunt însă mulțumiți de repartizare, existând critici la adresa modului în care s-au împărțit fondurile. Unele primării de sector se plâng de insuficiența fondurilor pentru proiecte de infrastructură, servicii sociale, siguranță publică sau întreținere. În acest context, Guvernul a fost acuzat de lipsă de transparență și de tendința de a controla deciziile bugetare de la centru.
Decizia politică și impactul pe termen lung
Adoptarea proiectului a fost rapidă, cu 41 de voturi pentru și 7 abțineri, fapt ce indică o eventuală negociere prealabilă. În timpul ședinței, nu au fost formulate discuții ample, semn clar al faptului că decizia fusese discutată și negociată în avans de actorii politici.
Această mutare procedurală reprezintă o premieră în ultimii douăzeci de ani, când, pentru prima oară, Consiliul General are puterea de a împărți fondurile din impozitul pe venit. Deși sistemul de repartizare va fi în continuare influențat de alte decizii la nivel național, această schimbare reprezintă un pas spre descentralizarea deciziilor financare din București și o tentativă de a asigura o distribuție mai echilibrată a resurselor.
Momentul reflectă, de asemenea, o preocupare crescută pentru autonomia financiară a administrației locale în condițiile în care fondurile din impozitul pe venit sunt o componentă vitală pentru administrarea zilnică a capitalei și a fiecărui sector în parte. Rămâne de văzut dacă această nouă abordare va aduce beneficii concrete, precum și în ce măsură va putea face față nevoilor reale ale unui oraș în continuă dezvoltare.
