Consilierii generali ai Municipiului București au respins, joi, propunerea de a depune candidatura pentru găzduirea celei de-a șaptea ediții a Forumului Orașelor 2027, eveniment organizat de Comisia Europeană. În ciuda entuziasmului de până acum, decizia luată în cadrul ședinței din această săptămână a marcat o opoziție clară față de implicarea capitalei în această inițiativă europeană, într-un moment în care orașul pare să fie dezamăgit de lipsa progreselor în dezvoltarea urbană.
Un eveniment de prestigiu, dar controversat pentru București
Forumul Orașelor reprezintă un eveniment major pe agenda politicii de coeziune a UE, având ca scop promovarea proiectelor de dezvoltare urbană durabilă și facilitarea dialogului între autoritățile locale și actori europeni. Organizat la fiecare doi ani, forul atrage atenția și oferă posibilitatea orașelor participante să-și evidențieze experiențele și succesul în domeniu, fiind totodată o platformă de colaborare și schimb de bune practici. Organizat de Centrul European pentru Orașe și Regiuni (EUI) în colaborare cu Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, evenimentul promite vizibilitate internațională și beneficii directe pentru localitate.
Însă, pentru București, implicarea în această competiție nu este lipsită de provocări. Găzduirea evenimentului presupune nu doar o contribuție financiară considerabilă din partea orașului, ci și asigurarea unor condiții adecvate pentru organizare și participare. După cum se arată într-un raport de specialitate, candidatul trebuie să dispună de spații flexibile pentru aproximativ 800 de participanți, ușor accesibile cu mijloacele de transport în comun și situate într-o zonă centrală, capabile să găzduiască diferite formate de evenimente, inclusiv online sau hibride.
Negarea șanselor și motivațiile din spatele deciziei
Deși această oportunitate dădea șansa orașului să își pună în valoare potențialul și să atragă atenția asupra Proiectelor sale de dezvoltare urbană, consilierii generali au votat împotrivă. La ședința din 28 septembrie, doar 26 de aleși au fost de acord, insuficient pentru aprobarea candidaturii. Primarul general Ciprian Ciucu s-a arătat dezamăgit de decizie, remarcând că în urmă cu doi ani bucureștenii aproape că au câștigat organizarea forumului. „Ce aveți cu bucureștenii? Am fi avut ocazia să arătăm proiectele bune care s-au făcut în orașul nostru. Păcat”, a spus edilul.
Viceprimarul Adrian Vigheciu, reprezentant al PSD în consiliu, a explicat însă motivele pentru care opoziția a fost atât de vehementă. El a subliniat că, spre deosebire de alte orașe europene, Bucureștiul încă întâmpină dificultăți majore în elaborarea unui Plan Urbanistic General, ceea ce sugerează că primirea și promovarea inițiativelor de regenerare urbană și politici publice în acest moment nu ar fi fost în concordanță cu realitatea locală. „Mie mi-ar fi rușine să participăm la acest forum, în condițiile în care noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici”, a adăugat el.
Contextul politic și perspectivele pentru București
Decizia consilierilor a fost urmărită cu tristețe și unele înțelesuri politice, în contextul în care administrația locală caută soluții pentru a relansa imaginea orașului. În trecut, București a avut ambiția de a se projeta pe scena europeană, inclusiv prin atragerea unor evenimente de anvergură, dar aceste inițiative adesea au fost împiedicate de lipsa de consens local sau de probleme administrative interne.
În această situație, orașul rămâne în expectativă, urmărind evoluțiile și oportunitățile viitoare. Deși candidatura pentru Forumul Orașelor 2027 a fost respinsă, discuțiile despre participarea la astfel de proiecte continuă, iar oficialii speră ca, într-un viitor apropiat, să poată capitaliza pe inițiative care să reflecte progresul în domeniul urbanistic. În același timp, dezbaterea despre modul în care Bucureștiul își poate da repository-a de noi populații și investiții rămâne deschisă, în contextul unei capitale care tinde să își reafirme statutul de centru administrativ și cultural al țării, dar și de hub european de dezvoltare urbană durabilă.
