Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să devină o măsură neproporțională, avertizează specialiștii
O analiză recentă transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.ro atrage atenția asupra riscurilor asociate publicării online a listelor cu datornicii fiscali locali. Conform consultantului fiscal Cornelia Năstase, mecanismul, în forma sa actuală, ridică semne de întrebare legate de secretul fiscal, coerența procedurală și eficiența în colectare.
Guvernul a stabilit recent, prin HG nr. 220/2026, pragurile minime pentru includerea contribuabililor pe aceste liste: 1.200 lei pentru persoane fizice și 5.000 lei pentru firme. Listele urmează să fie publicate trimestrial, iar radierea se face în 15 zile de la stingerea integrală a obligațiilor restante.
Secretul fiscal și testul proporționalității
Analiza subliniază o contradicție fundamentală: datoria fiscală este, în principiu, o informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat odată ce depășește anumite praguri administrative. Acest lucru înseamnă, potrivit Corneliei Năstase, că nu vorbim doar despre colectare, ci despre o expunere reputațională cu efecte economice directe.
„Discuția nu este dacă statul poate publica în abstract asemenea liste, ci dacă modelul ales respectă cerințele de proporționalitate, necesitate și coerență juridică”, explică specialistul. În contextul jurisprudenței CEDO (Cauza L.B. contra Ungariei), nu este suficient să invocăm generic „interesul colectării”. Legiuitorul trebuie să demonstreze că a cântărit situațiile diferite ale contribuabililor, evitând generalizările.
Modelul românesc este criticat pentru că pornește de la simpla existență a unei restanțe, fără a ține cont de conduita fiscală, intenție sau caracterul definitiv al situației juridice. Potrivit Corneliei Năstase, o astfel de abordare poate conduce la „stigmatizare în masă” în loc de o „administrare fiscală inteligentă”.
Asimetrie procedurală și impactul economic
Un alt aspect criticat este asimetria procedurilor. Pentru comunicarea actelor administrative fiscale, legea prevede o abordare graduală, cu respectarea unor garanții procedurale. În schimb, pentru publicarea listelor cu datornicii, presiunea reputațională este exercitată direct și rapid prin mecanisme digitale.
„Pentru actul care stă la baza datoriei, statul păstrează o procedură graduală și prudentă. Pentru stigmatizarea contribuabilului, merge direct la publicare online. Presiunea reputațională este digitală și rapidă; garanțiile procedurale rămân birocratice și lente”, punctează Cornelia Năstase.
Din punct de vedere economic, o astfel de măsură ar putea avea efectul invers celui dorit. Pentru firmele aflate deja sub presiune financiară, publicarea pe lista debitorilor poate afecta contractele, relația cu băncile și accesul la finanțare, diminuând capacitatea de plată.
„Lista rușinii poate arăta bine politic, dar asta nu înseamnă că și funcționează bine din punct de vedere fiscal. Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil pentru că este expus online. În schimb, poate deveni mai repede insolvabil. Statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii”, concluzionează Cornelia Năstase.
