Anul 2025 marchează o schimbare reținută, dar semnificativă, în modul în care românii consumă media. După un deceniu în care social media, știrile digitale și tehnologia s-au dezvoltat rapid, anul curent aduce o tendință clară de reorientare către formele tradiționale de informare și o atitudine mai critică față de oferta digitală. Într-un context marcat de tensiuni politice, supraexpunere informațională și o navigare tot mai controlată pe internet, publicul român pare să caute acum echilibru, încredere și sens în ceea ce consumă.

### Revenirea televizorului și consolidarea încrederii în sursele tradiționale

Conform celui mai recent studiu despre adoptarea noilor media, televiziunea și radioul revin în centrul atenției publicului. Încrederea în știrile TV se află pe un trend ascendent, însă utilizatorii nu se mai bazează exclusiv pe această sursă. Potrivit cercetării, românii pun acum accent pe credibilitate, dar nu renunță complet la comoditatea oferită de mediile digitale. La nivel de comportament, se remarcă o scădere semnificativă a fenomenului „second screen”, adică navigarea pe telefon, comentariile sau multitasking-ul în timp ce privesc televizorul au devenit mai rare. În ceea ce privește preferințele, televiziunea rămâne lider în preferințe, urmată de YouTube și platformele video on demand. Segmentul mai matur, peste 35 de ani, continuă să acorde prioritate televiziunii și radioului, în timp ce publicul tânăr, între 18 și 44 de ani, se apropie mai mult de conținutul de tip VOD și podcasturi.

### Povara digitalului, în scădere, dar totuși prezentă

Tiriile în consumul activităților online sunt vizibile, însă pe un fond de diminuare. Rețelele sociale, ascultarea de muzică și citirea știrilor pe platformele digitale au înregistrat reducere, reflectând o mai mare selectivitate. Principalul motiv pentru navigare rămâne căutarea de informații non-știri, precum și plățile digitale, semnalând o trecere spre activități mai pragmatic. La nivel de platforme, TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook păstrează o stabilitate relativă, fiind folosit tot de circa 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Relevanța surselor de informare oferite de platformele sociale începe să se estompeze, Google fiind utilizat tot mai rar ca punct de start în căutări.

De asemenea, motivele pentru care oamenii interacționează cu social media se limitează aproape exclusiv la dorința de a rămâne conectați cu prietenii. Toate celelalte funcții — informare, divertisment, shopping sau interacțiunea cu brandurile — înregistrează scăderi sau stagnare, semnalând o maturizare a relației cu mediul digital.

### Influencerii, un factor mai puțin relevant pentru consumatori

Relația consumatorilor cu influencerii tinde să devină mai pasivă. Deși peste jumătate dintre utilizatori urmăresc influenceri, interacțiunea adevărată—comente, achiziții sau implicare activă—se diminuează considerabil. Campaniile de marketing bazate pe influenceri ajung să fie mai puțin memorabile pentru public, cu excepția unor nișe precum muzica, gastronomie, turism sau fashion, sau în cazul campaniilor sociale și de sustenabilitate. În social commerce, funcțiile de tip tag, precum afișarea prețurilor sau linkurilor rapide, sunt agreate, însă cumpărăturile directe din platforme devin mai rare, indicând o ușoară reținere față de tranzacțiile online.

### O nouă perspectivă asupra realității virtuale și AI-ului

Interesul pentru tehnologiile emergente, precum Metaversul, rămâne ridicat, dar se atașează mai mult de potențialul lor decât de o nevoie reală. Peste 60% dintre utilizatori sunt familiarizați cu conceptul, iar 63% arată interes pentru experiențe virtuale, însă majoritatea privesc aceste tehnologii ca fiind mai mult o posibilitate în viitor, decât o realitate aproape de noi. În același timp, utilizarea inteligenței artificiale devine tot mai comună, 56% dintre utilizatori recunoscând că folosesc astfel de instrumente, mai ales pentru chat, generare de imagini și analiză de documente. Totuși, scepticismul față de conținutul automatizat crește, aproape jumătate dintre utilizatori credând că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le consideră false, semnalând o maturizare și o prudență a consumatorilor.

### Concluzie: un echilibru reînnoit între tradiție și tehnologie

2025 devine astfel anul în care românii nu abandonează mediile tradiționale, ci le integrează într-un mod mai critic și controlat. Consumul de media se echilibrează între încrederea în sursele clasice și prudența față de hazardul digital. Se remarcă o tendință clară către selectivitate și maturizare, publicul urban preferând acum să caute conținut cu sens, mai multă siguranță și încredere în ceea ce consumă — o evoluție care ar putea indica, în contextul global, un moment de reflecție și responsabilitate în modul în care interacționăm cu mediul digital.