Conform Economistul.ro: Banca Centrală a Coreei de Sud reintră pe piața aurului, în timp ce Polonia își consolidează poziția de mare cumpărător
Băncile centrale la nivel mondial continuă să investească în AUR, Coreea de Sud revenind pe piața metalului prețios după o pauză de 13 ani. Banca Coreei a optat însă pentru achiziționarea de unități dintr-un fond tranzacționat la bursă (ETF) garantat cu AUR, în loc de lingouri fizice. În paralel, Polonia își consolidează poziția de lider mondial în achizițiile de AUR fizic. Această activitate pe piața aurului survine în contextul volatilității prețului acestuia, care a atins recent un maxim al ultimelor două luni, înainte de a înregistra o ușoară corecție.
Datele inflaționiste din SUA influențează prețul aurului
O scădere a inflației în Statele Unite, la 3,4% în iulie față de aceeași lună a anului precedent, a contribuit la creșterea temporară a prețului aurului. Inflația de bază, care exclude produsele volatile precum alimentele și energia, s-a situat la 2,5% anual, indicând presiuni inflaționiste încă prezente, dar într-o direcție favorabilă pieței aurului. Acest scenariu ar putea descuraja o înăsprire suplimentară a politicii monetare de către Rezerva Federală (Fed), ducând la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii. Implicit, acest lucru ar reduce costul de oportunitate pentru deținerea aurului, un activ care nu generează dobândă. De asemenea, o eventuală depreciere a dolarului american ar face aurul mai accesibil pentru investitorii internaționali.
Riscurile geopolitice și piața muncii, factori cheie pentru evoluția aurului
Pe lângă inflație, datele privind piața muncii din SUA adaugă noi elemente de analiză. Pierderea de 23.000 de locuri de muncă în luna iulie, precum și revizuirea în scădere a cifrelor din lunile anterioare, sugerează o posibilă relaxare a politicii Fed. Combinația dintre o inflație în scădere și o piață a muncii slăbită este, în mod tradițional, un semnal pozitiv pentru AUR, sporind probabilitatea unei politici monetare mai acomodative și consolidând cererea pentru active considerate sigure. Totuși, prețurile energiei și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu rămân riscuri majore. O escaladare a conflictului dintre SUA și Iran ar putea duce la o creștere a prețurilor petrolului și la o presiune inflaționistă sporită, un factor ce ar putea determina Fed să mențină dobânzile ridicate.
Efectul cursului de schimb asupra investitorilor români
Investitorii români resimt volatilitatea aurului, iar randamentele lor sunt influențate nu doar de prețul global al metalului prețios, ci și de cursul de schimb al dolarului american. În ultima lună, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 7,5% în dolari. Totuși, aprecierea leului față de dolar cu aproximativ 1% a moderat acest câștig. Astfel, conversia în lei a valorii aurului a dus la un randament de circa 6,5%, un câștig evident, dar mai mic decât cel obținut de investitorii ale căror portofolii sunt denominate în dolari.
Achizițiile băncilor centrale continuă să susțină piața aurului
Achizițiile realizate de băncile centrale la nivel mondial reprezintă un factor de susținere pe termen mediu pentru prețul aurului. În al doilea trimestru al anului, acestea au cumpărat un volum net de 289 de tone de AUR. Banca Națională a Poloniei (NBP) s-a remarcat ca fiind cel mai mare cumpărător de AUR dintre băncile centrale globale, adăugând 51 de tone la rezervele sale. Astfel, NBP a ajuns la un total de 632,4 tone, plasându-se pe locul 10 în clasamentul țărilor cu cele mai mari rezerve oficiale de AUR, depășind Țările de Jos. Banca Națională a României (BNR) deținea, la sfârșitul lunii iulie, o rezervă de 103,6 tone de AUR, cu o valoare de piață de 12,67 miliarde de euro, neschimbată față de luna precedentă.
Perspective incerte pentru prețul aurului
Investitorii analizează cu atenție dacă depășirea temporară a pragului de 4.400 de dolari pe uncie marchează începutul unui nou trend ascendent sau a fost doar o reacție punctuală la scăderea inflației din SUA. Direcția viitoare a prețului aurului va fi influențată de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. O economie americană mai slabă și un risc redus de noi majorări ale ratei dobânzii ar susține aurul, la fel ca și continuarea achizițiilor de către băncile centrale.
Printre principalele riscuri se numără publicarea unor date economice solide din SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe termen lung și o posibilă creștere a prețurilor petrolului, factori ce ar putea stimula inflația și ar determina Fed să mențină dobânzile ridicate. Un eveniment cheie va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, programat pentru 28 august, unde investitorii vor căuta indicii privind prioritățile Fed – inflația sau slăbirea pieței muncii și riscul unei încetiniri economice.
Sursa: Economistul.ro
