Procuroarea Cristina Chiriac, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, a respins acuzațiile privind blocarea dosarului fostului episcop de Huși și ignorarea unor probe care ar fi putut dovedi abuzuri sexuale ale fostului episcop Corneliu Onilă. În timpul interviului susținut marți la Ministerul Justiției, Chiriac a declarat că deciziile sale s-au bazat exclusiv pe probele existente la momentul respectiv și că nu a acționat în funcție de percepții sau presiuni publice.
Audierile pentru funcția de procuror general au avut loc după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ candidatura sa, motivând în principal modul în care a gestionat cazul Onilă. Dosarul privind fostul episcop a fost unul dintre motivele invocate de CSM, care a criticat lipsa de explicații suficiente din partea Chiriac referitoare la acuzațiile legate de probele neprezentate și disjungerea cauzei. Dosarul a fost redeschis în 2019, în urma dezvăluirilor jurnalistice, și a condus la condamnarea lui Onilă la opt ani de închisoare pentru infracțiuni sexuale.
Procedură și explicații privind deciziile legale
Cristina Chiriac a menționat că, chiar și atunci când o cauză este soluționată definitiv, există limite legale și profesionale care impun discreție în expunerea detaliilor despre probe sau raționamente. Ea a justificat deciziile sale prin faptul că au fost luate conform legii și exclusiv pe baza probelor administrate la momentul respectiv. Procurorul a mai subliniat că activitatea de urmărire penală presupune o evaluare riguroasă a situației, iar diferența între percepția publică și realitatea probatorie este frecventă în practică.
Chiriac a adăugat că, după criticile primite, a încercat să ofere explicații publice clare, evitând însă detalii concrete pentru a proteja caracterul nepublic al anchetei. De asemenea, ea a recunoscut că ar fi trebuit să dezvolte mai clar aceste principii în cadrul interviului anterior, pentru a preveni interpretări eronate.
Acuzații privind probele și modul de instrumentare
Procuroarea a negat vehement că ar fi ascuns probe în dosarul fostului episcop și a clarificat că înregistrările cu care a intrat în contact în timpul cercetării pentru șantaj nu reprezentau acte de agresiune sexuală și nu au fost folosite ca probe în dosarul de condamnare pentru infracțiuni sexuale. În opinia ei, aceste materiale au fost utilizate doar în dosarul de șantaj, unde Corneliu Onilă era persoană vătămată.
Chiriac susține că percepțiile publice privind ascunderea probelor nu sunt fundamentate în fapte reale. Ea a afirmat categoric că toate deciziile au fost luate prin respectarea prevederilor legale și cu profesionalism, fără a favoriza nicio parte interesată. În plus, ea a subliniat că nu avea nicio relație personală cu fostul episcop și că l-a cunoscut doar în timpul instrumentării dosarului de șantaj.
Amintirea acuzațiilor și modul în care a fost gestionat cazul Huși a fost unul dintre subiectele aflate pe agenda audierii, însă pentru chestiunile legate de dosar, procuroarea a preferat să păstreze o poziție de discreție sub motivul caracterului nepublic al anchetei. În același timp, Chiriac a afirmat: „Întotdeauna mi-am exercitat atribuțiile cu profesionalism, cu imparțialitate și în limitele legii.”
Procedura de reevaluare a candidaturii a continuat marți, iar ministrul Justiției va decide dacă va avansa cu propunerile spre președintele Nicușor Dan. La finalul audierii, funcția de procuror general rămâne în echilibru, în lipsa unei decizii ferme, în așteptarea unui verdict definitiv din partea șefului statului.
