Criza din Orientul Mijlociu riscă să arunce 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară, avertizează FMI
Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea genera o criză alimentară majoră, afectând zeci de milioane de oameni, conform ultimelor estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI). Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a prezentat aceste previziuni înaintea reuniunilor de primăvară ale instituției. Situația se poate agrava, impactul extinzându-se asupra economiei globale.
Impactul economic și demersurile FMI
FMI anticipează o cerere suplimentară de ajutor din partea statelor membre, estimată între 20 și 50 de miliarde de dolari, suma variind în funcție de evoluția conflictului. Georgieva a subliniat că, în ciuda provocărilor, politicile economice solide implementate de majoritatea economiilor emergente oferă o oarecare rezistență. Resursele existente ar trebui să facă față efectelor acestei crize.
Cu toate acestea, creșterea prețurilor la energie și întreruperile în aprovizionarea cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte generează riscul unei crize alimentare accentuate. Aproximativ 45 de milioane de persoane riscă să sufere de insecuritate alimentară. Această cifră ar putea crește numărul total al celor afectați de foamete la peste 360 de milioane.
Scenarii posibile și perspective sumbre
Georgieva a menționat că, chiar și în cel mai optimist scenariu, nu se așteaptă o revenire rapidă la normalitate. FMI va publica marți o actualizare a raportului său privind situația economiei globale. Documentul va include o serie de scenarii, de la o normalizare relativ rapidă a situației geopolitice până la unul în care prețurile petrolului și gazelor naturale rămân ridicate pe termen lung.
Consecințele acestei situații ar putea include punerea în pericol a așteptărilor privind inflația și declanșarea unui nou ciclu inflationist costisitor pentru economiile globale. Directorul FMI a recunoscut că, chiar și în cel mai bun scenariu, se așteaptă o revizuire în scădere a creșterii economice globale.
Reacția guvernelor și rolul băncilor centrale
Georgieva a declarat că guvernele pot interveni în diverse moduri pentru a atenua efectele crizei, dar a avertizat împotriva măsurilor precum controlul exporturilor sau al prețurilor. Pe termen scurt, este recomandată o abordare de așteptare și evaluare a evoluției situației geopolitice. Cu toate acestea, dacă se modifică așteptările privind inflația, băncile centrale trebuie să acționeze ferm, prin creșterea ratelor dobânzilor.
În raportul său publicat miercuri, Banca Mondială a subliniat costul economic imediat și sever suportat de țările din Orientul Mijlociu din cauza războiului. Se preconizează că creșterea economică a regiunii va scădea cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 1,8% în 2026.
