Sursa: Adevărul
Criza energetică, reapropiată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz, stârnește temeri profunde
Criza energetică actuală, accentuată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz, readuce în actualitate spectrele crizei petrolului din anii ’70. Specialiști de renume avertizează că efectele conflictului dintre Statele Unite ale Americii, Israel și Iran ar putea depăși drastic amploarea crizelor petroliere din trecut. Transportul petrolului din Golf rămâne vital pentru economia mondială, orice perturbare având potențialul de a genera consecințe economice severe la nivel global.
O comparație cu criza petrolului din anii ’70
Experți, precum Lars Jensen, fost director la Maersk, sugerează că impactul actual ar putea fi „substanțial mai mare” decât haosul economic din anii ’70. Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat recent că lumea se confruntă cu „cea mai mare amenințare globală la adresa securității energetice din istorie”. Jensen a detaliat, afirmând că situația actuală este „mult mai gravă” decât șocurile din anii ’70, dar și decât șocul prețului gazelor naturale resimțit după invazia Rusiei în Ucraina.
Criza petrolului din anii ’70 a fost rezultatul unor decizii politice. În 1973, statele arabe producătoare de petrol au impus un embargo asupra țărilor care sprijineau Israelul în războiul de Yom Kippur și au redus producția. Dr. Carol Nakhle, director executiv al Crystol Energy, a explicat că „rezultatul a fost o creștere de aproape patru ori a prețurilor petrolului în doar câteva luni”. Efectele s-au resimțit la nivel global, cu recesiune în țări precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Dr. Tiarnan Heaney, cercetător la Queen’s University Belfast, a subliniat impactul social, menționând „greve pe scară largă, tulburări sociale și creșterea sărăciei”.
Impactul revoluției iraniene și al blocajelor actuale
Al doilea șoc petrolier, în 1979, a fost provocat de Revoluția Iraniană. Aceasta a condus la scăderea producției de petrol a Iranului cu 4,8 milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 7% din producția mondială la acea vreme. Laurel Graefe, fost director al Federal Reserve Bank din Statele Unite ale Americii, a subliniat că perturbările din Iran ar fi putut genera teamă și speculații, amplificând impactul. Prețurile petrolului au crescut rapid, dublându-se între aprilie 1979 și aprilie 1980.
În prezent, după izbucnirea conflictului dintre Statele Unite ale Americii, Israel și Iran, Strâmtoarea Hormuz a fost aproape blocată. Aceasta afectează livrările de petrol, gaze și alte mărfuri vitale din statele din Golf. Lars Jensen a menționat că penuria de petrol se va agrava, chiar dacă Strâmtoarea Hormuz s-ar redeschide rapid.
Carol Nakhle consideră că economia mondială este mai puțin dependentă de petrol și mai bine diversificată, ceea ce ar putea atenua efectele negative. Alicia Garcia Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis CIB, a menționat că, deși șocurile petroliere din anii ’70 au redus aprovizionarea globală cu 5-7%, actuala criză afectează 20% din aprovizionare. Herrero a avertizat asupra posibilității de scumpiri abrupte, inflație persistentă și riscuri de recesiune, în special în Asia, dependentă de importuri.
După cum a concluzionat Lars Jensen, criza energetică actuală va genera costuri energetice mari pe termen lung, chiar și după încheierea conflictului.
