Curtea de Apel București, cea mai scumpă instanță de judecată din România în privința chiriei pentru sediile proprii, a ajuns să plătească peste un milion de euro anual doar pentru două secții ale Tribunalului București și arhiva, conform unei analize publicate de publicRecord. Acest nivel de cheltuieli ridică întrebări asupra cheltuielilor statului în ceea ce privește infrastructura instanțelor și modul în care sunt gestionate fondurile publice.
Valoarea chiriei, o problemă majoră a sistemului judiciar
Dincolo de Curtea de Apel București, alte instituții din sistemul judiciar al țării alocă sume considerabile pentru chirii. DNA, DIICOT și parchetele din întreaga țară cheltuiesc împreună peste 2,7 milioane de euro anual pentru spațiile închiriate. Spre exemplu, sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, situat pe Lipscani, costă aproximativ 74.000 de euro lunar. Clădirea este gestionată de Geres Real Estate, o companie al cărei administrator are legături cu fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac.
Deși cheltuielile sunt considerabile, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție au menționat că planifică relocarea în noul sediu, după finalizarea lucrărilor de construcție realizate prin intermediul Companiei Naționale de Investiții. În plus, oficialii subliniază că existența unui dosar penal în sine nu poate fi un criteriu legal pentru excluderea unei firme din licitații pentru spații de închiriat.
Registrul Comerțului în topul cheltuielilor cu chirii, cu peste 3 milioane de euro anual
Cel mai mare buget pentru chirii l-a alocat, însă, în mod surprinzător, Registrul Comerțului. Astfel, această instituție cheltuiește anual peste 3,3 milioane de euro pentru sediile din București și oficiile județene. În cazul oficiului din centrul Capitalei, pe lângă Tribunalul București, firma Estown Imobiliare SRL încasează lunar 92.000 de euro pentru un contract semnat acum un deceniu, o sumă considerabilă pentru o instituție publică.
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate fondurile publice în domeniul judiciar și administrativ, mai ales în contextul în care anumite contracte sunt încheiate pe termen lung fără o reevaluare periodică a costurilor. În timp ce guvernanții par să nu facă valuri în privința acestor cheltuieli, milioane de euro ale contribuabililor se alocă pentru spații închiriate, uneori în clădiri gestionate de firme cu legături politice sau de afaceri.
Reacțiile autorităților și perspectivele viitoare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, nu a făcut public comentarii legate de aceste cheltuieli uriașe sau de eventuale măsuri pentru reducerea costurilor. Întrebările privind transparența și eficiența în gestionarea acestor fonduri rămân fără răspuns deocamdată, iar sistemul judiciar pare să fie prins într-un cerc vicios: costuri mari pentru infrastructură, în timp ce resursele destinate modernizării sau digitalizării sistemului sunt mai modeste decât ar fi nevoie.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi soluții pentru a eficientiza cheltuielile, mai ales în contextul în care toți speră la o reformă reală a justiției, care să includă și investiții în infrastructură modernă și gestionată responsabil. În timp ce unele instituții analizează posibilitatea relocării în spații mai eficiente sau mai ieftine, sistemul judiciar trebuie să echilibreze, în același timp, transparența și responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice.
