Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a ieșit luni seara în fața publicului cu o explicație oficială menită să clarifice anumite aspecte legate de activitatea instanței și de răspunsul la acuzațiile de „capturare” a justiției, aduse în urma difuzării documentarului „Justiție capturată” de către portalul Recorder în decembrie anul trecut. Cu toate acestea, comunicatul președintei a fost contestat în filtrele opiniei publice și ale reprezentanților comunității juridice, fiind criticat pentru anumite neclarități și atașamente nefondate.
Răspunsul oficial al Curții de Apel București: E un pas de clarificare, dar nu de necontestat
În comunicatul emis, Arsenie susține că mesajul are rolul de a „clarifica faptele și de a asigura o corectă înțelegere a realității instituționale”. Cu toate acestea, modul în care este prezentat a stârnit deja controverse, fiind acuzat de a ignora unele dintre problemele semnalate chiar de reporterii documentarului. În deschiderea declarației, se află însă o afirmație ce a fost considerată neadevărată de către mulți observatori, și anume că „este” (faptele despre care se vorbește în documentar) „o realitate de acum”. Această exprimare pare a modifica în mod subtil sensul criticii publice, încercând să minimalizeze sau să refuze anumite acuzații răspândite anterior.
Controverse și reacții din partea specialiștilor și a societății civile
Criticii au fost vehemenți cu privire la acest răspuns, considerând că comunicatul vine tardiv și nu răspunde în mod satisfăcător întrebărilor legate de independența și integritatea instituțiilor judiciare. Mulți experți în domeniu și organizații nonguvernamentale au solicitat transparență deplină, în condițiile în care în documentar sunt aduse în discuție practici precum influența politică la nivelul instanțelor și nepotismul în numiri.
Unul dintre aspectele cele mai discutate în cazul acestei declarații este modul în care Curtea de Apel București își asumă sau nu anumite responsabilități, precum și modul în care răspunde acuzațiilor de „captură”. În comunicatul semnalat, oficialii susțin că „independența justiției trebuie să rămână garantată”, dar nu intră în detalii despre măsurile concrete luate pentru a restabili încrederea publicului sau despre reformele inițiate pentru a elimina orice suspiciune legată de influențe externe.
Contextul conflictului și măsurile viitoare
Este relevant de menționat că acest răspuns vine după o serie de critici și scandaluri pe tema independentei justiției, un subiect sensibil încă din era post-comunistă. În ciuda speranțelor pentru o reformare profundă, sistemul judiciar românesc continuă să fie sub observație intensă din partea Uniunii Europene și a organismelor internaționale, din cauza percepției unei influențe externe excesive și a unei transparențe insuficiente.
Reacțiile oficiale și comentariile din cadrul sistemului judiciar indică faptul că în lunile următoare se va urmări o reformă mai transparentă, dar rămâne de văzut dacă această clarificare publică va avea efect asupra percepției generale sau dacă situația va necesita măsuri concrete și mai ferme pentru a reda încrederea într-un sistem afectat de scandaluri repetate.
În cel mai recent context, Curtea de Apel București continuă să fie sub lupă, iar autoritățile par a fi conștiente de gravitatea situației, anunțând mărirea transparenței și a dialogului cu societatea civilă. Rămâne de urmărit dacă această pledoarie va fi urmată de acțiuni concrete sau va rămâne, ca până acum, un răspuns superficial la problemele fundamentale ale justiției din România.
