Revenirea oamenilor pe Lună, prin programul Artemis, marchează o etapă esențială în explorarea spațială modernă. După mai bine de 50 de ani de la ultima misiune cu echipaj uman, Apollo 17, această nouă inițiativă a NASA deschide calea pentru explorarea planetară și pentru dezvoltarea tehnologiilor care vor pregăti terenul pentru misiuni către Marte. În interviul acordat Mediafax, Dumitru Prunariu, primul astronau român, oferă o perspectivă clară asupra semnificației acestor evenimente și rolului României în viitorul spațial european.
Reînvierea explorării umane a Lunii
Victor Stephanovici a adresat întrebarea despre importanța misiunii Artemis 2, care va trimite din nou oameni spre Lună. Dumitru Prunariu subliniază că această misiune reprezintă un moment important pentru comunitatea spațială internațională. După decenii în care NASA și alte agenții și-au concentrat eforturile pe programul navetei spațiale și pe Stația Spațială Internațională, pregătirea pentru o revenire oficială pe Lună semnalează începutul unei noi etape a explorării planetare.
Programele spațiale au o dimensiune de durată, explică Prunariu, iar revenirea umană pe Lună reprezintă, de fapt, o etapă în pregătirea pentru destinații mai îndrăznețe, precum Marte. Pentru el, această misiune nu este doar un eveniment tehnic, ci și un simbol al continuității în explorarea cosmică, după perioade în care calitatea și siguranța au fost obiective centrale.
Luna, un pas spre Marte și o nouă arhitectură a explorării
Prunariu vede Luna ca un intermediar în procesul de explorare mai amplu. În viziunea sa, pe suprafața lunară urmează să fie construite baze permanente, menite să faciliteze activități de cercetare a solului și a subsolului, dar și să ofere un punct de sprijin pentru misiuni mai ambițioase, precum cele către Marte.
„Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar. Pe Lună vom învăța cum să trăim și cum să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești”, explică Prunariu. El susține că acest tip de activități pregătesc omenirii terenul pentru misiuni cu un grad mai mare de provocare și complexitate, ce vor urma.
Legat de costuri, el amintește că bugetele alocate acestor misiuni au fost extrem de mari, chiar dacă inițial estimările pentru lansarea cu racheta SLS și capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari. În realitate, cheltuielile au crescut până la peste 4 miliarde de dolari, în condițiile în care sectorul privat devine tot mai implicat în realizarea acestor tehnologii.
Transformările tehnologice și rolul sectorului privat
Un aspect esențial al evoluției programelor spațiale este influența accentuată a sectorului privat. Dumitru Prunariu remarcă faptul că companii precum SpaceX și Blue Origin au avut un impact major în reducerea costurilor și în dezvoltarea de tehnologii reutilizabile.
„SpaceX ajunsese să realizeze aproximativ 84% dintre lansările comerciale de sateliți din lume, iar NASA începe să închirieze spațiu pe stații dezvoltate de companii private, în loc să construiască propii realități orbitale”, afirmă el. Modernizarea navei spațiale Orion prin integrarea tehnologiei digitale și a sistemelor informatice avansate reflectă această schimbare majoră în modul în care se organizează și se desfășoară misiunile spațiale.
Prunariu adaugă că aceste evoluții permit nu doar reducerea costurilor, ci și crearea unei piețe globale pentru serviciile spațiale, ceea ce deschide oportunități pentru țări precum România, în condițiile în care implicarea națională în programele europene este încă restricționată.
Despre provocările și avantajele misiunilor moderne
Capsula Orion, lansată în cadrul Artemis 1 și pregătită pentru misiunea Artemis 2, reprezintă un salt tehnologic major față de navele din vremea Prunariului. În comparație cu tehnologia mai rudimentară de pe vremurile zborurilor sale, nava actuală beneficiază de control digital, sisteme integrate și evaluări automate care facilitează siguranța și precizia misiunii.
„Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Aveam doar câteva programe automate executate de un computer electromecanic”, explica el. În ciuda progreselor, principală provocare rămâne cu succes lansarea și controlul precis al navei în toate fazele, mai ales în condițiile unor probleme tehnice care pot apărea în ultimele momente ale pregătirilor.
Pentru astronauți, zborurile în imponderabilitate înseamnă o adaptare fizică și psihologică. Dumitru Prunariu menționează efectele negative ale imponderabilității, precum modificări în organism sau riscul de disconfort muscular, dar și faptul că aceste fenomene sunt reversibile după întoarcere.
„A vedea Pământul din spațiu schimbă percepția asupra planetei, iar această imagine oferă o conștientizare mai clară a fragilității acesteia”, afirmă el. Fenomenul cunoscut ca „overview effect” provoacă o percepție globală, în care toate granițele și diferențele devin mai puțin importante în fața vastității cosmosului.
Implicațiile pentru România și participarea națională
În ceea ce privește poziția României, Dumitru Prunariu indică o implicare limitată în actualele programe europene, din cauza reducerii contribuției naționale. Totuși, el remarcă faptul că alte state din Europa au decis să își crească prezența și investițiile, deschizând astfel oportunități pentru dezvoltare industrială și tehnologică pe plan național.
„Teoretic, da. Practic însă, nivelul implicării este limitat. Mai multe state europene au decis recent să își mărească contribuția la Agenția Spațială Europeană”, afirmă el. În ciuda acestui fapt, șansele de participare și colaborare nu sunt excluse, însă necesită un angajament strategic mai mare din partea României.
Dumitru Prunariu exprimă, de asemenea, dorința de a participa la o nouă misiune spațială dacă ar avea în prezent vârsta de 30 de ani. El afirmă că, dacă ar fi avut această oportunitate, ar fi acceptat-o fără ezitare, menționând totodată necesitatea unei pregătiri medicale și a antrenamentelor de rigoare.
Ultima declarație venită din partea sa, datată 2023, anunță că programul Artemis 2 este vital pentru reluarea aventurilor umane pe Lună și pentru consolidarea unei noi arhitecturi a explorării spațiale, ce va include pe viitor și destinații mai îndrăznețe precum Marte. Evenimentul va avea loc în următoarele luni, când se planifică lansarea misiunii, după finalizarea testelor și verificărilor finale ale sistemelor tehnologice.
