Aplicația „Made O’Meter” devine un punct de tensiune între boicot și conștiință civică
Un fenomen surprinzător ia amploare în Danemarca și în întreaga Europă: o aplicație mobilă care permite utilizatorilor să identifice rapid produsele americane din magazine și să opteze pentru alternative europene. În doar câteva zile, interesul pentru „Made O’Meter” a explodat, amintind de tensiuni tot mai pronunțate legate de relațiile comerciale și geopolitice. Crescând de la câteva sute de descărcări pe zi la mii, aplicația a atins vârful unei mișcări civice mai largi, alimentată de frustrarea unora față de influența americană pe piața europeană și, implicit, în viața cotidiană.
Un boicot digital, alimentat de inteligența artificială
Dezvoltată de Ian Rosenfeld, un specialist în marketing digital stabilit la Copenhaga, aplicația „Made O’Meter” s-a născut în urma unei observații simple: mulți europeni sunt dispuși să susțină un boicot față de produsele americane, dar nu știu exact de ce să se ferească. Cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră, aplicația scanează produsele cu telefonul mobil și oferă utilizatorului detalii despre originea și producătorul lor. În cea mai recentă versiune, algoritmii de inteligență artificială analizează simultan mai multe produse și raportează acuratețea până la 95%.
Utilizatorii pot astfel decela rapid dacă un anumit produs provine din Statele Unite, având posibilitatea să aleagă alternative europene. „Prin această metodă, oamenii primesc informații concrete, care le pot ghida deciziile de cumpărare în sensul susținerii producției locale și europene,” explică Rosenfeldt. Ideea a fost inspirată de dorința de a răspunde unei frustrări comune: cum pot eu, consumator individual, să contribui la o schimbare socială, atunci când mă simt invadat de influența americană?
Impactul și percepția publicului în contextul geopolitic
Deși inițiativa a câștigat rapid popularitate, cu aproape 40.000 de scanări într-o singură zi pe 23 ianuarie – un salt considerabil față de limita de câteva sute pe zi din vara anului trecut – impactul său real rămâne încă un subiect de dezbatere. În Danemarca, peste 20.000 de persoane au descărcat aplicația, iar în alte țări europene, precum Germania, Spania, Italia sau chiar Venezuela, interesul pare să se extindă.
Specialiști în economie afirmă însă că such demersuri au un efect limitat asupra economiei americane. Christina Gravert, profesor asociat la Universitatea din Copenhaga, susține că produsele americane sunt reprezentate într-un procent foarte mic în magazinele din Danemarca, fiind vorba în principal despre nuci, vinuri și dulciuri. În contrast, tehnologia americană, precum telefoanele iPhone sau software-ul Microsoft, domină cu o prezență masivă în viața de zi cu zi a europenilor. Astfel, campaniile de boicot, deși simbolic importante, nu vor avea, cel puțin deocamdată, un efect profund asupra relației comerciale dintre continente.
Reacții diverse și limite ale mișcării
Reprezentanții din retail sunt împărțiți în privința inițiativei. Unii afirmă că, deși încearcă să evite produsele americane, impactul asupra consumatorilor și asupra ofertei montrează limite clare; nu toate produsele pot fi identificate drastic, iar mărcile populare rămân preferate. „Boicotăm, dar nu știm toate produsele americane. Așa că ne orientăm mai ales după mărcile cunoscute,” recunoaște un localnic. În același timp, alții consideră că astfel de acțiuni nu pot înlocui schimbările structurale automate declanșate de uriașii economici americani.
O pensionară din capitala daneză exprimă o opinie diferită: „Îmi iubesc America, îmi place să călătoresc acolo. Nu cred că ar trebui să protestăm în felul acesta,” motivate de dragostea pentru cultură și experiențele personale petrecute peste Atlantic. Într-un astfel de context, applcația devine mai mult un simbol al unei stări de spirit și al dorinței europenilor de a-și reafirma identitatea și suveranitatea economică.
Privind spre viitor, amplu dezbătută de experți și consumatori, această mișcare digitală nu pare să fie doar o reacție temporară. În timp ce impactul concret asupra pietei și asupra relațiilor comerciale este încă nesigur, tendința de a opta pentru alternative locale și europene capătă o semnificație mai profundă, în contextul unei lumi în continuă schimbare, unde informația și responsabilitatea civică pășesc tot mai mult în viețile cotidiene.
