România se confruntă cu o criză acută în gestionarea deșeurilor, o problemă adânc înrădăcinată în sistemul actual, care rămâne în mare măsură ineficient. De-a lungul anilor, eforturile naționale și locale de a implementa politicile de separare a deșeurilor organice de cele uscate și de a promova economia circulară au rămas doar la nivel teoretic. În practică, situația este mult mai gravă: deșeurile sortate, în condiții de lege impuse, ajung în final să fie amestecate și depuse în gropi de gunoi, chiar și după ce au fost separabile în mod corect.
Realitatea de pe teren și întârzierea procesului de reciclare
Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, a explicat că, deși există ținte asumate la nivel național și local pentru separarea deșeurilor, acestea nu sunt puse în practică. „Chiar dacă oamenii își separă deșeurile și chiar dacă firmele fac asta pentru că legea o cere, tot ce a fost sortat este în final amestecat la loc și dus la groapa de gunoi”, afirmă el. Cu alte cuvinte, procesul de sortare eficientă nu devine decât o iluzie, întrucât sistemul nu este capabil să asigure respectarea acestor norme, iar fluxul de deșeuri continuă să fie necunoscut și nereglamentat în detaliu.
Estimarile sectorului indică faptul că peste 90% din deșeurile generate în România sunt depozitate și, din păcate, țara noastră are cea mai scăzută rată de reciclare din Uniunea Europeană. Majoritatea deșeurilor ajung în gropi de gunoi, care există în aproape fiecare zonă urbană, unele dintre ele existente chiar și în apropierea orașelor mari. Pentru multe dintre acestea, gestionarea și controlul sunt precare sau inexistente, iar depozitele neautorizate sunt o realitate frecventă, de multe ori false sau clandestine. În total, estimatele indică existența a aproximativ 500 de depozite de deșeuri, cu statut legal variat, amplasate pe tot cuprinsul țării.
Impactul pe plan european și sancțiunile
Situația dezastruoasă s-a transformat într-un subiect de interes pentru instituțiile europene. În ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE, pentru nesoluționarea problemelor legate de depozitele neconforme. În special, țara nu a închis și ecologizat, conform datelor stabilite, 92 de depozite, iar termenul de remediere, stabilit pentru iulie 2017, a fost depășit semnificativ. În prezent, nouă dintre aceste depozite încă rămân deschise, fără consecințe majore pentru moment, dar cu riscul sancțiunilor suplimentare.
Consecințele pentru România nu s-au lăsat așteptate: în 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a impus o amendă de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite industriale, iar pentru fiecare zi de întârziere în menținerea situației nerezolvate, firmele și statul român plătesc penalități suplimentare, de până la 600 de euro pe zi. Aceasta arată clar cât de gravă este situația și cât de urgent trebuie abordată, dincolo de simple declarații politice.
Deșeurile din alte țări, o problemă adițională
Un aspect tot mai îngrijorător îl reprezintă deșeurile importate din alte state europene, precum Italia, Germania, Austria sau Olanda. România a devenit unul dintre depozitarele de gunoi ale Europei, atrasă de costurile foarte mici de depozitare. În țară, depozitarea unei tone de deșeuri costă în jur de 30 de euro, în comparație cu tarife mult mai ridicate în vestul Europei, iar această diferență de cost a făcut ca multe transporturi din străinătate să fie direcționate spre România, chiar și sub aparenta etichetă de materiale reciclabile.
Adesea, aceste transporturi sunt însoțite de documente falsificate sau incomplete, iar deșeurile sunt încărcate în camioane sub pretextul că ar fi reciclabil, conținând, de cele mai multe ori, plastic, anvelope sau alte materiale nereciclabile. Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca, explică situația într-un mod clar: „România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitul în baza legislației UE”. În final, o mare parte din aceste deșeuri ajung la groapa de gunoi, acolo unde problemele existente devin și mai flagrante.
În concluzie, situația din România la capitolul gestionare a deșeurilor rămâne critică, cu perspective sumbru fiind accentuate de costurile scăzute de depozitare și de lipsa unor controale eficiente. În timp ce organismele europene continuă să solicite reforme urgente, realitatea de pe teren arată că sistemul trebuie reformat în profunzime dacă țara vrea să evite sancțiuni și să își protejeze mediul înconjurător.
Sursa: Playtech.ro
