Scandalul privind „abatoarele de câini” din Suraia și Uzunu a scos la iveală probleme sistemice în gestionarea câinilor fără stăpân în România. În spatele imaginilor virale și al cruntelor tratamente aplicate animalelor, se află un mecanism public de externalizare a serviciilor, folosit de unele primării pentru a se descărca de responsabilitate. Buletin de București a relatat recent că șapte primării din Ilfov au transferat fonduri către adăpostul „Arca lui Noe” din Suraia, pentru a elimina câinii fără a realiza controale amănunțite.
Directoarea ASPA București, Cătălina Trănescu, susține că problema nu constă în lipsa cadrului legislativ, ci în modul de aplicare și monitorizare a acestuia. Ea afirmă că, fără verificări reale în teren, sistemul devine vulnerabil și poate fi folosit pentru practici abuzive. În adresa acestei vulnerabilități, ea explică că, potrivit OUG 155/2001, fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația de a organiza servicii de gestionare a câinilor fără stăpân, fie în regim propriu, fie delegat.
Cazul de la Suraia, unde imagini cu animalelor torturate au stârnit revolta publicului, exemplifică riscul de la capătul lanțului legal. Adăpostul, operat de o firmă privată, are contracte cu mai multe primării pentru capturarea și gestionarea câinilor. Dezvăluirile arată că, din fondurile provenite din Ilfov, sute de mii de euro au fost transferați, însă unele administrații locale nu au putut oferi informații clare despre ce s-a întâmplat cu câinii capturați.
Cazul de la Suraia a evidențiat că încheierea unor contracte contestabile cu operatori privați poate duce la abuzuri. Aceasta, dacă nu e însoțită de verificări stricte și monitorizare constantă. „Responsabilitatea este întotdeauna a autorității publice, indiferent cine execută serviciul. Dacă monitorizarea este slabă sau nu există, sistemul devine vulnerabil, iar abuzurile își fac loc”, explică Trănescu. O problemă majoră, în acest context, o reprezintă lipsa transparenței și a controalelor reale în teren.
Legea permite eutanasierea câinilor după 14 zile, însă această măsură este utilizată adesea ca soluție rapidă, chiar dacă nu este o cerință obligatorie. În practică, adăposturile private folosesc această măsură ca pe o metodă de management standard, ignorând dezideratele legale privind adopția și bunăstarea animalelor.
Legea prevede că, pentru câinii fără stăpân, deciziile de eutanasiere trebuie să fie luate doar de primar, în condiții stricte, pentru animalelor din adăposturile publice. Problema apare atunci când contractele de gestionare sunt tratate formal, fără indicatori clari de performanță și cu verificări insuficiente. Acest lucru face ca, în practică, eutanasierea să devină soluția implicita, negând și reducând șansele de adopție.
Deși legea permite eutanasierea după 14 zile, aceste prevederi sunt deseori folosite ca scurtături pentru eliminarea câinilor, fără a investi în programe de sterilizare sau promovare a adopției. În multe zone ale țării, cifrele indică o tendință negativă: numărul de câini eutanasiați rămâne ridicat, în timp ce nivelul adopțiilor scade.
Modelul actual, bazat pe capturare și eliminare, nu a dus la reducerea durabilă a câinilor stradali. În loc să se concentreze pe prevenție, soluțiile pe termen lung, precum sterilizarea în masă, nu sunt suficiente, iar miturile despre sterilizare persistă. Acestea afectează acceptarea și aplicarea unor măsuri fundamentale, cum ar fi intervenția preventivă care să reducă înmulțirea animalelor.
De exemplu, un proiect legislativ recent în Parlament propune înlocuirea eutanasierii la termen cu programe masive de sterilizare. În același timp, însă, în unele adăposturi existente, câinii sunt eutanasiați în număr mare, iar adopția are un randament scăzut. În multe cazuri, aceste facilități sunt gestionate cu scop exclusiv de eliminare, nu pentru readoptarea animalelor.
Costul mediu de gestionare a unui câine în cadrul ASPA București, care include toate serviciile esențiale, este de aproximativ 450 de lei pe lună. În comparație, firmele private percep tarife de până la 2.000 de lei, însă acestea acoperă doar capturarea și eutanasierea, fără programe de recuperare sau adoptare. Modelul public se axează pe salvarea și returnarea animalului în comunitate sau în familie.
În 2025, ASPA a gestionat 2.497 câini. Dintre aceștia, 2.047 au fost adoptați, iar 238 revendicați de proprietari. Mortalitatea a fost de 246 de câini, dintre care doar patru au fost eutanasiați din motive medicale. În același an, în adăposturi s-au organizat mai multe târguri de adopție, în care, în medie, aproximativ zece câini au fost preluați de către iubitorii de animale.
Diferența fundamentală între cele două modele stă în abordare: în cazul ASPA, obiectivul este recuperarea și plasarea câinilor în familii, cu investiții în sterilizare și educație. În schimb, operatorii privați preferă soluții rapide, precum eutanasierea, pentru a reduce apariția câinilor pe străzi.
Astfel, în 2025, peste 600.000 de euro au fost cheltuiți de Ilfov pentru gestionarea câinilor fără stăpân, o sumă destinată în mare parte eliminării animalelor. Contractele încheiate de autorități lasă însă multe întrebări legate de transparență și despre cum se asigură calitatea serviciilor.
Din datele publice ale ASPA, în ultimul an, 2.411 câini au fost capturați, iar 2.047 au fost adoptați. Numărul animalelor eutanasiate, pentru motive medicale, a fost de numai patru. La târgurile de adopție, în 2025, s-au adoptat aproximativ 276 câini, iar în total, acești evenimente au ajutat la schimbarea percepției despre adopție în București.
Numărul de câini reveniți în adăposturi sau revendicați de stăpâni reprezintă o proporție importantă din total. În cazul mortalității, cazurile sunt predominant legate de starea critică în care au fost aduși în adăpost. Toate aceste cifre demonstrând un efort concentrat pe salvarea și reîntoarcerea animalelor în comunitate.
