Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost din nou subiectul unor critici dure, de această dată aduse nu doar pentru deciziile sale judiciare, ci și pentru stilul său de a comunica și percepe propaganda în jurul activității sale. În plină perioadă de tensiuni în sistemul judiciar, vocea criticilor se face tot mai pregnant, iar analizele experților relevă că modul de gestionare a imaginii personale a sefei instanței supreme poate avea, pe termen lung, implicații asupra încrederii publice în justiție.
Manipularea aparențelor: o strategie de suprafață finită
De mai mult timp, Lia Savonea este cunoscută pentru abilitatea de a face ca aparențele să pară mai solide și mai convingătoare decât realitatea. În opinia unor juristi și analiști, aceasta are o calitate rar întâlnită: aceea de a „face ca aparențele să pară mai puternice decât faptele.” Criticii sugerează că, adesea, președintele Instanței Supreme preferă să își construiască cadrul de comunicare în jurul unui lanț de documente, formulare oficiale și ștampile, pentru a acoperi sau dilua aspectele mai delicate sau controversate ale deciziilor sale.
“Singura condiție e ca ele, aparențele, să fie ambalate în suficiente hârtii, cu suficiente ștampile, astfel încât să sufoce faptele.” Aceste cuvinte somptuase, pronunțate de o sursă anonimă, exprimă un punct de vedere dur despre modul în care președintele instanței utilizează formalismul pentru a contracara criticile și pentru a-și menține poziția, indiferent de dezbaterile publice sau de contestările din partea opozanților. În același timp, unii experți din domeniu consideră că această abordare contribuie la amplificarea percepției de transparență și legitimitate, însă în realitate, poate ascunde procese și decizii mai puțin clare.
Impactul asupra percepției publice și a încrederii în justiție
Într-un climat în care încrederea populației în sistemul judiciar a scăzut semnificativ în ultimii ani, strategiile de imagine adoptate de Lia Savonea sunt criticate pentru faptul că nu contribuie la clarificarea și consolidarea transparenței. Deși oficializarea se face prin oficialii și documentele judecătorești, mulți monitorizatori remarcă faptul că, dincolo de aparențe, deciziile și influențele ambientale din instanță nu sunt percepute ca fiind accesibile sau explicabile.
Această percepție nu este deloc întâmplătoare, întrucât în ultimele luni, deciziile controversate ale Înaltei Curți și declarațiile publice ale președintei au amplificat nemulțumirea în anumite segmente ale societății civile și ale mediului juridic. În plus, modul în care Lia Savonea gestionează comunicarea publică, plasată deseori sub umbrela formalismului și a unei tonalități rezervate, a dus la apărția unor suspiciuni cu privire la sinceritatea intențiilor sale.
Context și viitorul unei image controversate
Lia Savonea a fost mereu o figură polarizantă, cel puțin din momentul în care și-a asumat conducerea instanței supreme. În timp ce unii o consideră un tehnocrat dedicat și un garant al independenței justiției, alții o acuză de manipulare și de folosire excesivă a formalismului pentru a-și ascunde deciziile sau pentru a eluda criticile.
Oare această strategie bazată pe supraîncărcarea cu formalități și hârtii va reuși să o mențină în poziție mult timp? Răspunsul nu este clar, însă evoluția situației va depinde, în mare măsură, și de reacția publicului și a mediului juridic. În timp ce încrederile în justiție continuă să fie fragile, poate fi doar o chestiune de timp până când acest joc de aparențe va fi luat la puricat și de opinia publică, care așteaptă clarificări și acte de transparență adevărată din partea celor care conduc sistemul.
