Învățământul și dezvoltarea cognitivă a generațiilor actuale se află într-un moment de cotitură, iar un semnal serios de alarmă îl reprezintă recentele concluzii ale cercetătorului britanic Jared Cooney Horvath. În fața Comisiei pentru Comerț a Senatului SUA, în ianuarie 2026, acesta a afirmat că, în multe țări dezvoltate, nivelul de dezvoltare cognitivă al copiilor a stagnat sau chiar a început să se inverseze în ultimii douăzeci de ani. Într-o epocă în care tehnologia pare a fi soluția magică pentru orice proces educațional, aceste observații aduc în prim plan o realitate mai puțin optimistă: distragerea atentiei cauzată de mijloace digitale, consumul excesiv de informații rapide și modurile în care tehnologia afectează capacitatea de concentrare.
Declinul performanței în contextul digital: un fapt susținut științific
Istoria inteligenței a fost mult timp marcată de efectul Flynn, care indica o creștere constantă a scorurilor cognitive de-a lungul secolului XX. Însă, recent, această dinamică pare a fi încetinit sau chiar s-a întors, în unele regiuni, precum Scandinavia, unde există dovezi clare ale unui „reverse Flynn effect”. Tendința devine îngrijorătoare, mai ales dacă ne uităm la rezultatele testelor internaționale, cum ar fi PISA, care evidențiază o corelație între utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale și performanțele scolare mai slabe. Raportările elevilor din întreaga lume confirmă faptul că dispozitivele, atunci când sunt folosite în mod recreațional în timpul orelor sau în pauze, distrag atenția și scad calitatea învățării. Cu toate acestea, trebuie spus că nu întreaga tehnologie este un vrăjmaș; utilizarea moderată și strategică poate avea efecte pozitive, dacă există control și scop clar.
Modelul danez: de la digital la analogic pentru sănătatea mentală
Danemarca devine un exemplu în Europa în încercarea de a combate această criză a atenției. În contexte școlare, proiectele de limitare a utilizării dispozitivelor digitale și promovarea activităților fără phone-uri devin tot mai frecvente. În unele școli, elevii trebuie să lase telefoanele într-un seif, la începutul zilei, pentru a evita zgomotul constant al notificărilor și tentațiile aplicațiilor. La nivel public, legislația se adaptează: parlamentul danez a aprobat introducerea unor școli fără telefoane, începând cu anul școlar 2026/2027, și plănuiește interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani, în tentativa de a limita influența nocivă a mediului digital asupra tinerilor. Aceste măsuri nu urmăresc doar restricții, ci și recalibrarea și redescoperirea unui mod de socializare și învățare mai sănătos, bazat pe interacțiune umană și activități analogice.
Cum rămâne cu România și ce ar putea face?
Chiar dacă contextul românesc diferă ca structură și tradiție, discuțiile despre limitarea accesului minorilor la platforme digitale și promovarea activităților fără ecrane devin tot mai prezente. În plus, ideea de a crea „zone fără telefon” în școli, de a organiza pauze și ore fără notificări, capătă relevanță și la noi, ca parte a responsabilității colective de a proteja sănătatea mentală a tinerilor. În final, însă, specialiștii și autoritățile atrag atenția: cheia nu este eliminarea completă a mediului digital, ci integrarea lui într-un mod controlat și echilibrat, care să pună accent pe atenție și concentrare.
Pe măsură ce cercetările continuă să dezvlete aceste aspecte, devine cât se poate de clar că tehnologia, deși incredibil de utilă, trebuie utilizată cu măsură și cu intenție. Într-o societate în care atenția devine o resursă rară, școala trebuie să-și reamintească rolul fundamental: să cultive capacitatea de a gândi profund, de a citi și de a se concentra, nu doar de a naviga rapid pe ecrane. Doar astfel, generațiile viitoare vor putea naviga cu adevărat în complexitatea lumii în care trăiesc.
