Creșterea prețurilor globale la energie va duce inflația în Europa Centrală și de Est peste țintele băncilor centrale
Valul ascendent al prețurilor globale la energie a început să influențeze semnificativ economiile din Europa Centrală și de Est, impingând inflația peste limitele stabilite de băncile centrale pentru acest an. Conform unei analize recente realizate de Capital Economics, perspectivele economice din regiune devin mai complicate, iar reducerea ratelor dobânzilor pare să fie departe în orizontul previziunilor.
Zilele în care scăderea prețurilor la energie asigura o dezinflație durabilă par să fie amintiri îndepărtate. În loc de acest scenariu optimist, autorii analizei avertizează că noile șocuri energetice vor menține presiunea asupra inflației, reducând astfel posibilitatea de a relaxa politica monetară în următoarele luni. Prețurile barilului de petrol, gaze naturale și energii electrice au crescut semnificativ în ultimele săptămâni, fiind influențate de conflicte geopolitice, de volatilitatea piețelor și de factorii climatici care afectează lanțurile de aprovizionare.
Această dinamică a prețurilor va avea efecte directe asupra costurilor de producție și asupra prețurilor de consum, alimentând spirala inflației în regiune. În plus, inflația în creștere pune băncilor centrale într-un scenariu dificil, deoarece reduce spațiul de manevră pentru relaxarea politicii monetare, chiar și în contextul unor creșteri economice lente.
Impactul deficitelor bugetare și limitările sprijinului fiscal
Deși temerile legate de inflație cresc, statele din Europa Centrală și de Est se confruntă și cu provocări fiscale majore. Deficitele bugetare mari limitează semnificativ capacitatea guvernelor de a introduce măsuri de sprijin pentru consumatori și firme, în încercarea de a contracara impactul costurilor mai mari la energie. Aceasta înseamnă că, în condițiile actuale, sprijinul fiscal va fi administrat cu prudență, pentru a nu agrava dezechilibrele fiscale deja existente.
Analiza subliniază că, în ciuda limitărilor fiscale, prognozele sugerează că presiunile inflaționiste vor continua să afecteze stabilitatea macroeconomică a regiunii. În aceste condiții, băncile centrale din Europa Centrală și de Est trebuie să navigheze cu prudență între menținerea stabilității financiare și evitarea unei inflații incontrolabile.
Perspectiva reducerii ratelor dobânzilor, compromisă de noile modificări ale prețurilor
Până în prezent, băncile centrale din regiune au urmărit o politică de relaxare monedeară, cu scopul de a stimula creșterea economică și de a contracara efectele negative ale pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, evoluția recentă a prețurilor la energie schimbă această strategie.
Potrivit analizei, toate semnele indică faptul că reducerile ratelor dobânzilor vor fi amânate sau chiar anulate pe termen scurt, pentru a evita agravarea inflației. Un exemplu în acest sens îl reprezintă Banca Națională a Poloniei, care, recent, și-a păstrat rata de dobândă neclintită, după ce a avut în vedere reduceri anterioare. În același timp, alte bănci centrale, precum cea din Cehia, sunt de asemenea în expectativă, așteptând rezultate concrete în ceea ce privește devierea prețurilor de la traiectoria inflației.
În aceste condiții, economia regională trebuie să se adapteze la un scenariu incert, în care politicile monetare nu vor suferi modificări în perioada imediat următoare. De asemenea, volatilitatea pe piețele financiare și creșterea costurilor de creditare afectează atât previziunile de creștere economică, cât și pe cele legate de stabilitatea prețurilor.
Se estimează că până în trimestrul al doilea al anului viitor, inflația în statele ECE va rămâne peste limita țintelor băncilor centrale, punând presiune pe evoluțiile macroeconomice și complicând managementul politicilor fiscale și monetare. Chiar dacă potrebila de sprijin fiscal va crește, posibilitatea de a implementa astfel de măsuri va rămâne restrânsă, datorită constrângerilor bugetare și a prudentelor imperative de stabilitate fiscală.
