Deficitul bugetar al României a urcat la 0,7% din PIB în primele două luni ale anului 2023, echivalent cu 14,23 miliarde de lei, potrivit datelor publicate joi de Ministerul Finanțelor. Această cifră reflectă o evoluție relativ stabilă, mai ales în contextul în care multe economii europene continuă să se confrunte cu provocări fiscale generate de inflație și de creșterea costurilor de finanțare. În comparație cu aceași perioadă a anului trecut, când deficitul reprezenta o parte semnificativ mai mare, această balanță redusă sugerează o gestionare prudentă a veniturilor și cheltuielilor statului, în condițiile unui buget întârziat și a unor provocări legate de implementarea proiectelor majore de investiții.
Veniturile fiscale în creștere – TVA și impozit pe salarii
O componentă esențială în economia recentă a bugetului românesc o reprezintă creșterea substanțială a veniturilor din TVA, care au crescut cu 20,6%. Acest indicator indică o picaj în consum, dar și o revenire treptată a economiei după perioadele de restricții pandemice și incertitudini globale. În același timp, încasările din impozitul pe salarii și venit au urcat cu 22,3%, ceea ce poate fi interpretat atât ca o creștere a numărului de angajați și a salariilor medii, cât și ca o ajustare a fiscalității pentru anumite categorii de contribuabili.
Contextual, aceste creșteri fiscale vin într-un moment în care guvernul încearcă să echilibreze nevoia de a finanța servicii publice și investiții, fără a afecta prea mult mediul antreprenorial, deja tensionat de inflație și alte constrângeri. Oficialii de la Finanțe au explicat aceste rezultate printr-o mobilizare mai eficientă a resurselor și o monitorizare mai strictă a colectării fiscale, în condițiile în care menținerea unui nivel redus al deficitului a devenit o prioritate națională pentru atragerea investițiilor și stabilitatea economică pe termen lung.
Limitarea cheltuielilor și planul de ajustare bugetară
Lipsa unor cheltuieli mari în primele două luni ale anului poate fi atribuită, în parte, și unei amânări a cheltuielilor din buget, ca urmare a întârzierii adoptării Legii bugetului pe 2023. Această tactică, folosită frecvent pentru a controla deficitul, permite statului să nu se angajeze în cheltuieli excesive până când perspectivele fiscale și economice devin mai clare. Cu toate acestea, există și riscuri asociate unei întârziere în absorbția fondurilor alocate unor proiecte esențiale, ceea ce poate afecta în timp creșterea economică.
Pe de altă parte, acțiunile guvernului de a menține cheltuielile sub control sunt privite ca o strategie de a evita depășirea rapidly a limitelor de deficit impuse de Uniunea Europeană, dar și de a crea un cadru mai sigur pentru refinanțarea datoriilor interne și externe. În presa economică, s-a punctat faptul că această abordare vine cu un grad de incertitudine, în condițiile unei potențiale agravări a contextului internațional, precum creșterea ratelor dobânzilor sau escaladarea tensiunilor geopolitice.
Perspective și provocări viitoare
Deși cifrele pentru primele luni ale anului oferă motive de optimism, sondajele economice și analizele guvernamentale indică faptul că permanenta volatilitate a pieței globale, inflația încă ridicată și dificultățile din mediul de afaceri pot influența evoluția fiscală a țării în următoarele trimestre. O eventuală creștere a cheltuielilor neprevăzute, precum sprijin pentru energie sau măsuri sociale, ar putea complica ținta de deficit de 3% pentru întregul an.
Între timp, analiștii subliniază necesitatea implementării unor reforme structurale în administrație și fiscalitate pentru a asigura o sustenabilitate pe termen lung. Creșterea veniturilor din TVA și impozitul pe venit ar putea fi consolidate prin combaterea evaziunii fiscale și digitalizarea serviciilor, iar eforturile de a limita cheltuielile trebuie menținute, chiar și în condițiile în care planurile de investiții pot suferi întârzieri.
Din perspectiva perspectivelor pe termen mediu, revenirea economică și stabilitatea fiscală vor depinde în mare măsură de modul în care autoritățile vor gestiona aceste sume și de capacitatea de a atrage fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare. Guvernul pregătește deja strategii pentru conturarea unui buget mai echilibrat în următoarele trimestre, însă presiunile interne și externe continuă să influențeze semnificativ scenariul fiscal pe termen lung.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
