Prim-ministrul Ilie Bolojan se confruntă cu critici privind măsurile economice implementate, în timp ce academicianul Daniel Dăianu avertizează asupra riscurilor economice globale. Într-un interviu recent, Dăianu a subliniat provocările cu care se confruntă România, legată de deficitul bugetar și de contextul internațional.
Provocări economice interne
Dăianu a subliniat că reformele promise de guvernul Bolojan nu s-au concretizat în maniera dorită, în special în ceea ce privește reducerea cheltuielilor și reforma statului. Criticile vizează faptul că măsurile de austeritate au pus o presiune majoră pe contribuabili, fără a aborda în mod eficient problemele structurale. Dăianu a subliniat că reforma statului este un proces complex, care necesită timp și schimbări profunde, nu doar simple tăieri bugetare. El a subliniat că nu se poate ajusta un deficit mare doar prin tăieri de cheltuieli.
Academicianul a subliniat că problema deficitului bugetar și a datoriei publice este una majoră pentru România. Acesta a menționat că, deși datoria publică, ca stoc, este încă rezonabilă, deficitul bugetar este cel care alimentează costurile și pune presiune pe finanțele publice. Dăianu a explicat că, în lipsa unei colectări eficiente de taxe și impozite, măsurile de austeritate devin inevitabile, dar ele trebuie echilibrate cu politici care să sprijine creșterea economică și să protejeze populația. Acesta a subliniat necesitatea unei abordări prudente în gestionarea resurselor limitate ale țării.
Riscuri economice globale
Dăianu a adus în discuție și riscurile economice globale, menționând posibile constrângeri în aprovizionarea cu resurse, precum petrolul și gazul lichefiat. El a avertizat că România, ca stat membru UE, se poate confrunta cu perturbări din cauza tensiunilor geopolitice. Profesorul a subliniat că pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, ne vom confrunta numai cu prețuri înalte sau vom avea și constrângere de cantități.
Dăianu a făcut referire la crizele petroliere din anii 1973 și 1979, subliniind că situația actuală nu este doar despre prețuri, ci și despre posibile limitări în cantități. El a menționat că, din cauza costurilor ridicate și a lipsei de resurse, se va ajunge la deturnări de aprovizionări, iar cei cu posibilități financiare mai mari vor supralicita.
Relația cu guvernul
Daniel Dăianu a precizat că, în calitate de președinte al Consiliului Fiscal, are o relație de comunicare cu Ministerul de Finanțe și poate exprima puncte de vedere cu privire la politicile fiscale. Cu toate acestea, el a subliniat că nu poate avea o relație de consultanță directă cu guvernul, din cauza unui posibil conflict de interese.
În aprilie 2026, România se confruntă cu provocări economice majore, pe fondul instabilității globale, iar măsurile guvernamentale sunt monitorizate atent de instituțiile independente, precum Consiliul Fiscal.
