O descoperire revoluționară ar putea rescrie istoria originilor omenirii
Un nou fragment fosil din Bulgaria riscă să transforme în mod radical înțelesurile asumate despre evoluția umană. Pentru decenii, știința a fost convinsă că primii hominini și, implicit, strămoșii direcți ai oamenilor moderni, au apărut în Africa acum aproximativ 7 milioane de ani. Însă despre aceste ipoteze se vorbește acum într-un mod cu totul diferit, odată cu descoperirea unor dovezi arheologice și fosile din Balcani, care sugerează că Europa ar fi fost, cel puțin, locul de naștere pentru un strămoș uman mai vechi decât oricare altul până acum.
Primul hominin, poate, ar fi fost european
Potrivit cercetătorilor, fosila analizată recent, un femur aparținând speciei Graecopithecus freybergi, indică posibilitatea ca această primată să fi fost cel mai vechi reprezentant al liniei evolutive umane. Descoperită inițial în Grecia în 2017 și acum analizată în detaliu, femurul găsit în situl arheologic de la Azmaka, Bulgaria, ar putea să devină cheia pentru înțelegerea originilor noastre.
„La o vârstă de 7,2 milioane de ani, acest strămoș, pe care îl încadrăm în genul Graecopithecus, ar putea fi cel mai vechi hominin cunoscut”, afirmă profesorul David Begun, de la Universitatea din Toronto. Analiza osului indică presupunerea că această specie avea un stil de deplasare aflat în tranziție – nu complet biped, dar nici exclusiv arboreal. Diferențele biomecanice evidențiază un mers parsial pe două picioare, ceea ce sugerează o etapă intermediară în evoluția bipedalismului.
Știut până acum, cel mai vechi hominin acceptat la nivel global, Orrorin tugenensis, a fost descoperit în Kenya și datat la aproximativ 7 milioane de ani. Acesta avea capacitatea de a merge pe două picioare, dar evoluția acestui comportament era încă în desfășurare. Noul fragment din Bulgaria deschide posibilitatea ca, în urmă cu peste șapte milioane de ani, Europa să fi fost locul de apariție al primilor hominini, cu migrații ulterioare spre continentul african.
Europa, noul centru al originii umane?
Cercetătorii cred că Graecopithecus freybergi ar putea reprezenta o verigă intermediară între primatele eurasiatice preistorice și homininele mai recente. În contextul unui mediu în continuă schimbare în acea perioadă – pădurile din Eurasia se retrăgeau, iar zonele deveneau din ce în ce mai aride – adaptarea la viața pe pământ pare a fi fost un avantaj competitiv pentru aceste primate timpurii.
„Morfologia indică o formă de mers biped aflată în tranziție”, explică autorii studiului, sugerând că adoptarea mersului pe două picioare a fost un proces gradual, care s-a desfășurat pe măsură ce habitatele au evoluat spre zone mai uscate și mai deschise. În plus, traseul evolutiv sugerează că aceste primate eurasiatice au fost pe cale să își piardă complet adaptabilitatea la viața în copaci, la fel ca și cimpanzeii sau alte maimuțe mari.
Teoria susține că aceste primate mai vechi, evoluate din primii eurasiati precum Ouranopithecus sau Anadoluvius, ar fi fost migrat și, treptat, au dat naștere homininilor cel mai vechi. În timpul Miocenului târziu, când climatele deveneau tot mai aride, presiunea de adaptare la mediul terestru s-ar fi intensificat, favorizând apariția bipedalismului și apoi evoluția speciei umane.
De la Eurasia la Africa: o migrație inversată?
Pe măsură ce aceste primate eurasiatice se adaptau trăind pe sol, ele ar fi putut începe să migreze spre sud și spre vest, spre Africa, continentul în care ulterior au apărut generațiile de hominizi mai avansați. Odată ce încolo s-au stabilit și au continuat evoluția, așa cum o confirmă fosilele de la ochiul de rinocer, specia Homo modern a preluat conducerea în linia evolutivă.
Profesorul Begun aduce în atenție faptul că Graecopithecus nu este doar un strămoș preistoric, ci poate chiar o verigă lipsă în lanțul evoluției noastre. „Este o etapă în evoluția umană între strămoșii arboricoli și cei adaptați vieții pe pământ”, afirmă cercetătorul, sugerând, astfel, că povestea noastră evolutivă ar fi mult mai complexă și mai urbanizată decât s-a crezut până acum.
Studiul, publicat recent, rămâne încă deschis interpretărilor și probelor viitoare, dar aduce în discuție posibilitatea ca originea umanității să fie mult mai europeană decât s-a presupus până acum. Dacă descoperirile ulterioare confirmă această ipoteză, întreaga carte a evoluției umane va trebui rescrisă, redefinind nu doar locul de naștere al omului, ci și traseul pe care l-a urmat de-a lungul milioanelor de ani.
Sursa: Descopera
