Investiție masivă în digitalizarea ANAF, controlată de SRI fără transparență clară
Autoritățile române se află în fața unui proiect major de digitalizare a sistemului fiscal, dar implicarea Serviciului Român de Informații (SRI) ridică semne de întrebare legate de transparență și responsabilitate. Construită sub egida PNRR, platforma de tip Big Data și registrul electronic al riscurilor fiscale, cunoscute drept APIC, au ca scop identificarea contribuabililor cu datorii și prevenirea evaziunii fiscale înainte ca aceștia să prejudicieze bugetul statului. Însă detaliile legate de modul în care aceste sisteme vor funcționa și cine le gestionează sunt eclipsate de controverse și semnale de alarmă din partea societății civile și a unor politicieni.
Un proiect cu termene stricte și controverse de implementare
Conform explicațiilor oficiale, APIC își propune să creeze o platformă Big Data care să poată interoga volume impresionante de date interne și externe, după un calendar foarte strict, termenul de finalizare fiind 31 decembrie 2025. În condițiile în care această tehnologie ar urma să permită autorităților fiscale să intervină preventiv în cazul contribuabililor risc de neconformare, președintele ANAF, Lucian Heiuș, a afirmat în 2023 că, odată operațională, platforma va permite FIcului să identifice cu precizie locul și momentul în care se produce evaziunea, astfel intervențiile fiind „exact acolo unde este nevoie”. Anunțul a fost făcut ca parte dintr-un pachet de măsuri din PNRR, menit să eficientizeze activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Însă, în spatele acestor promisiuni, procesul de achiziție și derulare a proiectului a fost marcat de controverse. În 2022, Ministerul Finanțelor a lansat consultări cu companii din domeniu pentru construirea acestei platforme, cerând recomandări și estimări de buget. Participanții au estimat inițial un cost de peste 100 de milioane de lei și au atras atenția asupra timpului foarte scurt pentru finalizare, având în vedere complexitatea proiectului.
După mai multe etape, inclusiv eliminarea din caietul de sarcini a echipamentelor hardware, procesul a escaladat rapid. În noiembrie 2023, Ministerul Finanțelor a decis să atribuie contractul direct, prin ordonanță de urgență, companiei Rasirom, regia controlată de SRI, fără consultare deschisă. Decizia a fost contestată atât de unii parlamentari, cât și de societatea civilă, fiind motivată de autorități ca fiind necesară pentru a respecta termenul de finalizare.
Implicarea serviciului secret și controverse juridice
Contractul cu Rasirom, evaluator pentru elemente de securitate națională, a alimentat numeroase controverse. Funcționarii Ministerului Finanțelor au evitat să ofere detalii despre modul în care compania implementază aceste componente sensibile, invocând caracterul secret al informației. Rasirom a încasat peste 60 de milioane de euro, fără a face public modul în care cheltuie fondurile europene, iar contractul nu a fost supus unor licitații publice, ci realizat direct, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la transparență.
Reacțiile din partea societății civile, precum și ale unor parlamentari, s-au concentrat pe preocuparea legată de modul în care aceste elemente cu componentă de securitate națională vor afecta dreptul la confidențialitate și la protecția datelor personale. Andrei Miftode, fost deputat USR, a atras atenția că lipsa unor norme clare de acces și protecție poate expune cetățenii unui control excesiv, încălcând prevederile constituției.
O altă problemă majoră este, însă, și legalitatea deciziei de a atribui contractul prin ordonanță de urgență. Specialistul în drept constituțional, Alexandru Micea, indică legislația în vigoare, care cere transparență și proceduri competitive, criticate în cazul de față pentru lipsa clarității și pentru riscul apariției unor elemente de securitate națională fără un cadru legislativ clar. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a justificat decizia prin necesitatea respectării termenului impus de PNRR, dar mulți experți o consideră un risc pentru responsabilitatea și controlul public asupra fondurilor europene.
Cine controlează, de fapt, datele?
Una dintre cele mai grave alte preocupări vizează implicarea SRI în managementul sistemului. În noiembrie 2023, autoritățile au anunțat că Rasirom, controlată de serviciul secret, va fi responsabilă pentru implementarea „elementelor de securitate națională” ale hub-ului financiar, inclusiv a partea de sistem de securitate cibernetică și gestionare a datelor sensibile. Această tranșare a fix pe mâinile serviciului secret a alimentat temeri privind controlul abuziv asupra datelor financiare ale cetățenilor și companiilor, precum și riscul de supraveghere în exces.
La această decizie, au fost ridicate semne de întrebare și din partea politicienilor din opoziție, precum și a societății civile. Sesizările la Curtea Constituțională și observațiile Consiliului Legislativ au făcut referire la lipsa de claritate și la potențialul de încălcare a drepturilor fundamentale. În plus, evaluări precum cele rezultate din investigații independente indică faptul că, deși platforma SII Analytics a fost construită deja cu costuri de peste 25 de milioane de euro, aceasta nu a fost încă folosită eficient și transparența cheltuielilor rămâne un mare semn de întrebare.
Finalul rămâne incert, dar tensiunile sunt evidente
Pentru moment, toate semnalele indică faptul că proiectul APIC, deși promite o schimbare de paradigmă în administrarea fiscală, a devenit un teren al controverselor ample privind transparența, legalitatea și protecția datelor. În timp ce oficialii insistă asupra necesității respectării termenelor și asigurarea securității naționale, societatea civilă și unii politicieni atrag atenția asupra riscurilor de abuz și a lipsei de claritate în gestionarea unor resurse esențiale pentru finanțele țării. Rămâne de urmărit dacă, pe termen scurt, aceste preocupări vor conduce la ajustări sau dacă proiectul va fi implementat, în ciuda acestor controverse, așa cum s-a decis deja.
Sursa: Context.ro
