Nokia nu mai este doar o amintire legată de telefoanele cu butoane și jocul „Snake”, ci încearcă cu curaj să își refacă poziția pe piața tehnologică globală. Într-o industrie dominată de giganți precum Apple, Samsung sau Huawei, strădania finlandezilor de a-și regăsi relevanța pare mai mult un exercițiu de reinventare decât o simplă revenire la gloria de altădată. În 2025, compania a anunțat o strategie ambițioasă axată pe infrastructură pentru cloud, centre de date și tehnologii de rețea optimizate pentru inteligența artificială, marcând un pas decisiv spre diversificare și adaptare la viitorul digital.
De la eroul GSM la decăderea în era smartphone-urilor
Cândva, Nokia era simbolul industriei mobile, iar ascensiunea sa a fost catalizată de adoptarea rapidă a standardului GSM, care a adus revoluție în conectivitatea globală. La începutul anilor 2000, compania finlandeză deținea peste 26% din piața mondială a telefoanelor, iar modelul iconic 3310 devenea o legendă pentru robustețea și simplitatea sa. În acea perioadă, Nokia nu era doar un brand, ci o cultură, fiind parte integrantă a vieții cotidiene și chiar a reprezentărilor culturale. Relevanța sa economică pentru Finlanda era uriașă, estimată la circa 4% din PIB.
Ei bine, totul s-a schimbat odată cu apariția smartphone-urilor, ale căror pionier, primul iPhone, a apărut în 2007. Nokia a reacționat, dar prea târziu, și a fost prinsă nepregătită în fața noii revoluții digitale. Eșecul seriei Lumia, bazată pe Windows Phone, a fost considerat „cuiul din sicriu” pentru business-ul de telefoane mobile al companiei. În 2014, Nokia a făcut un pas extrem, vânzând divizia de dispozitive și servicii către Microsoft pentru 5,4 miliarde de euro, renunțând la statutul de lider global într-un moment în care veniturile se prăbușiseră de la 37,7 miliarde în 2007 la doar 10,7 miliarde.
Reinvenție prin infrastructură și AI
Deși a părut că pierderea cotei de piață a însemnat sfârșitul, Nokia a optat pentru o undă de șoc: diversificarea și digitalizarea activităților. Compania și-a orientat forțele spre infrastructură pentru rețele de telecomunicații, achiziționând în 2015 gigantul Alcatel-Lucent pentru 15,6 miliarde de euro, o decizie deliberată de a deveni un jucător major în domeniul rețelelor și al tehnologiilor de comunicații de ultimă oră. În paralel, achiziția laboratorului de rețele optice Infinera pentru 2,3 miliarde de dolari în 2023 a consolidat această strategie, poziționând Nokia ca un actor-cheie în mobilizarea datelor, tehnologii considerate „noul petrol”.
Dar, poate cea mai curajoasă mutare a fost investiția în inteligența artificială, încărcată cu un anvergură globală. În 2025, compania a anunțat o investiție de 1 miliard de dolari de la Nvidia, convergând interesele pentru dezvoltarea soluțiilor AI în rețelele de telecomunicții. În același timp, a fost numit un nou CEO, Justin Hotard, care a pledat pentru o cultură organizațională adaptabilă, capabilă să răspundă rapid schimbărilor.
Reacţia pieței a fost imediată: acțiunile Nokia au crescut cu 25% după anunțul parteneriatului cu Nvidia, iar valoarea companiei s-a apropiat de 32 de miliarde de euro. Cu toate acestea, analiștii avertizează asupra riscurilor: o astfel de strategie bazată pe AI poate fi expusă la volatilitate, iar partenerii operatorilor telecom pot fi reticenți să depindă de un singur furnizor.
Nokia nu pare dornică să se sacrifice unei simple modei tehnologice. În schimb, demonstrează că în lumea high-tech, supraviețuirea implică adaptare continuă, pariuri curajoase și, uneori, sacrificii dure. Într-o perioadă în care alți giganți pun accentul pe inovație sau pe segmentul de consum, finlandezii aleg să devină un pilon în infrastructura digitală globală, pregătiți să rămână în joc, chiar dacă lumea a anticipat de mai multe ori sfârșitul lor.
