Arheologii din Vietnam au făcut o descoperire care poate schimba înțelegerile legate de originile sifilisului. Într-un sit neolitic vechi de aproximativ 4.000 de ani, cercetătorii au identificat scheletele a trei copii afectați de o boală bacteriană debilitantă, cu semne vizibile pe oase și dinți. Această boală, aparent legată de sifilis, contrazice teoria conform căreia infecția s-a răspândit inițial în Europa după sosirea continentului american, susținând astfel un punct de vedere diferit privind originea și mai vechile migrații ale bolii.
Descoperirea arată că boala nu era exclusiv transmisă sexual
Studiul publicat recent descrie trei cazuri de treponematoză congenitală evidențiate în două situri din Vietnam, datând între 4.100 și 3.300 de ani în urmă. Analizele au relevat modificări ale dinților copiiilor, precum deformări și aspect de „ros de viermi”, semne clare ale unei boli cauzate de bacteria Treponema pallidum. Deși boala era considerată a fi transmisă în principal de la mamă la copil, dovezile din siturile arheologice contestă această ipoteză, sugerând că infecția putea avea și alte căi de răspândire.
Cercetătoarea Melandrie Vlok menționează că „niciuna dintre aceste dovezi ADN nu îi aparține de fapt sifilisului”, evidențiind complexitatea și dificultățile în identificarea precisă a originii bolii. În plus, nu doar sifilisul putea fi implicat, ci și alte forme de infecții treponemice, precum bejelul sau framboesia. Descoperirea a fost realizată în rândul a 304 indivizi din 16 situri, dintre care trei copii aveau semne evidente ale bolii. Doi dintre aceștia proveneau din situl Man Bac, iar unul din An Son.
Această constatare sugerează că transmiterea congenitală nu era uneori specifică doar sifilisului, deseori considerat ca fiind de origine americană și adus în Europa odată cu exploratorii din Secolul al XV-lea. „Această descoperire zdruncină unul dintre pilonii principali ai teoriei că Columb a adus sifilisul în Europa și arată că încă suntem departe de a înțelege pe deplin originea bolii”, afirmă Nicola Czaplinski.
Ce indică aceste descoperiri despre cine a răspândit sifilisul
Deocamdată, determinarea exactă a originii sifilisului rămâne dificilă, în special din cauza condițiilor de păstrare slabă a ADN-ului în regiunile tropicale, precum Asia de Sud-Est. Extragerea materialului genetic din rămășițe umane antice ridică probleme etice, deoarece implică prelevarea de probe din schelete considerate strămoși ai populațiilor actuale. În Africa, de asemenea, există lacune importante în studii, ceea ce contribuie la necunoscute majore privind evoluția acestei boli.
Charlotte Roberts, specialistă în arheologie medicală, salută această descoperire, spunând că „studiul aduce o contribuție importantă, mai ales pentru regiunea despre care avem puține date” și reflectă complexitatea înțelegerii migrării și evoluției bolilor treponemice. În plus, migrațiile populațiilor din China în Asia de Sud-Est, precum și interacțiunea cu comunitățile locale, sunt considerate posibile factori în răspândirea timpurie a infecției.
Evoluția și răspândirea sifilisului sunt acoperite de incertitudini, însă aceste descoperiri contribuie la o înțelegere mai nuanțată a procesului istoric. În special, dovezile arheologice din Vietnam sugerează că infecția a fost prezentă în Asia mult înainte ca teoretic să fi fost adusă de europeni.
Un aspect important al studiului este și faptul că formele de transmitere non-sexuală au fost mai răspândite în trecut decât se credea anterior. Caracterele osoase și dentare evidențiază că boala afecta frecvent copiii, ceea ce indică o transmisie mai largă, chiar în comunitățile neolitice. Această descoperire schimbă perspectiva asupra modului în care s-au răspândit aceste boli și asupra migrării umane în epoca preistorică.
În prezent, cercetările continuă, fiind încă în derulare eforturi de a identifica sursa primară a bacteriei Treponema pallidum în cadrul regiunilor tropicale, precum și dezvoltarea unor metode mai eficiente de analiză genetică. Datele obținute până acum indică faptul că istoria sifilisului este mult mai veche și mai complexă decat se credea anterior, mai ales în zonele de migranți din Asia și Africa. În 2023, cercetătorii planifică să extindă aceste analize pe alte situri din regiune, pentru a clarifica în mod definitiv originea și răspândirea acestei infekții milenare.
