Discul de golf, un sport inventat în Statele Unite acum șaizeci de ani, este tot mai vizibil în peisajul recreațional european și mondial, ridicând întrebări despre potențialul său pentru România. În timp ce în țări precum Finlanda sau Norvegia, numărul terenurilor a crescut exponentially, în România, interesul abia începe să prindă contur, fiind susținut de o comunitate pasionată și de inițiative locale. Cu costuri minime și o accesibilitate ridicată, disc golf-ul promite nu doar un divertisment, ci și beneficii sociale și economice evidente, atât pentru administrațiile locale, cât și pentru mediul de afaceri.
O oportunitate pentru parcuri și zone turistice
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale disc golf-ului este ușurința cu care poate fi integrat în parcuri urbane și zone turistice. În București, comunitatea formată în jurul acestei activități a inițiat deja demersuri pentru montarea de coșuri permanente în Parcul Verdi din Sectorul 2, acolo unde practică săptămânal, de aproape doi ani. Investiția pentru un traseu complet, cu 18 găuri, este estimată la circa 25.000-30.000 de euro, o sumă nesemnificativă în comparație cu alte facilități sportive sau de agrement, dar cu impact pe termen lung. Potențialul de a atrage turiști și de a revitaliza spațiile verzi transformându-le în puncte de atracție este imens, fapt confirmat de alte orașe europene unde disc golf-ul devine deja o componentă stabilă a ofertei de petrecere a timpului liber.
Comunitatea românească și perspectiva sportului
Pasiunea pentru disc golf în România a crescut rapid în ultimii ani, iar comunitățile locale se organizează tot mai bine pentru a promova sportul. În București, peste o sută de membri se adună regulat în Parcul Verdi, iar alții sunt activi în orașe precum Odorheiu Secuiesc, Timișoara, Oradea sau Suceava. „În București, media vârstei este între 30 și 35 de ani, cu membri de la 8 până la 55 de ani care vin regulat să joace”, explică Alexandru Cioacă, cofondator al Disc Golf România. În ciuda faptului că lipsa infrastructurii persistă, interesul crește, iar competițiile locale, precum cele organizate în colaborare cu circuitul european, atrag tot mai mulți jucători amatori.
Această comunitate se zbat să obțină sprijin din partea autorităților, dar procesul birocratic rămâne un obstacol. „Suntem în discuții pentru instalarea unui traseu cu 9 coșuri în Parcul Verdi, dar procedurile sunt destul de greoaie”, menționează Cioacă. Cu toate acestea, eforturile lor nu încetează, iar costurile unui traseu de 18 găuri, înregistrate pe piața locală, sunt comparabil cu investițiile în echipamente sportive de nivel mediu, dar cu un randament economic rapid. Fiecare jucător aduce beneficii recreaționale estimate la circa 65 de euro pe vizită, iar impactul economic al turneelor de disc golf poate ajunge în milioane de dolari, după modelul american.
Dezvoltarea și potențialul economic
Dincolo de beneficiile recreaționale, disc golf-ul are un impact economic concret. În Statele Unite, turnee locale și regionale generează în jur de 4 milioane de dolari anual, prin turism, ospitalitate și comerț local. Piața globală, evaluată la peste 200 de milioane de dolari în 2022, se află într-o creștere accelerată, cu un ritm anual de aproximativ 17%. În acest context, România are toate șansele să-i ia locul, dacă va investi în infrastructură și va sprijini comunitățile de iubitori.
Dezvoltarea acestei ramuri sportive poate aduce și beneficii sociale majore, mai ales dacă activele de teren pot fi utilizate și pentru educație sau inițiative comunitare. La nivel național, inițiativele locale sunt încă la început, dar și interesul din partea tinerilor, părinților sau pensionarilor arată că disc golf-ul reprezintă o alternativă sănătoasă și incluzivă pentru petrecerea timpului liber. În următorii ani, dacă autoritățile locale vor sprijini crearea de trasee și vor încuraja participarea, se poate ajunge în timp la o civilizație sportivă îmbogățită și la o industrie emergentă care să aducă venituri semnificative.
În definitiv, disc golf-ul nu este doar un joc. Devine un simbol al modernizării spațiilor urbane, o oportunitate de dezvoltare economică și socială, dar și o dovadă că, uneori, cele mai simple idei pot avea cele mai durabile rezultate. Susținut de comunitate, sprijinit de autorități și promovat prin exemplu, acest sport promite o evoluție rapidă și sustenabilă, în ritm cu tinerii și cu nevoia de activități recreative sănătoase și accesibile.
Sursa: Economica
