Delegație americană în Cuba în contextul tensiunilor comerciale și politice
O delegație formată din parlamentari americani, Pramila Jayapal și Jonathan Jackson, a efectuat o vizită de cinci zile la Havana, într-un moment în care relațiile dintre Statele Unite și Cuba sunt marcate de conflicte și sancțiuni sporite. Vizita vine în plin context de tensiune crescută, după anunțurile președintelui Donald Trump de intensificare a presiunii asupra regimului comunist de la Havana.
Președintele cubanez, MIGUEL DÎAZ-CANEL, a avut întâlniri cu oficialii americani, afirmând că a condamnat „daunele criminale” ale blocadei petrolieră impusă de Washington și amenințările de acțiuni încă și mai dure din partea SUA. Câtă vreme, liderul cubanez a reiterat disponibilitatea pentru un dialog bilateral, subliniind dorința de a găsi soluții pentru diferențele existente între cele două țări.
Reacțiile oficiale și poziția celor doi parlamentari americani
Într-un comunicat publicat după vizită, reprezentanții Democraților au condamnat blocada economică impusă de administrația Trump, considerând-o „ilegală” și cauzând suferințe severe poporului cubanez. Ei au calificat această măsură drept „un bombardament economic” și o formă de pedeapsă colectivă, ce provoacă daune permanente infrastructurii și permisiunilor de funcționare ale serviciilor esențiale.
Pramila Jayapal și Jonathan Jackson au subliniat că această blocadă de facto, decretată în ianuarie, are efecte devastatoare, îngreunând accesul Cubanei la petrol, medicamente și resurse vitale. De asemenea, americanii au criticat masurile de sancțiuni, inclusiv capturarea și restricționarea exporturilor de petrol ale Venezuei, principalele surse de energie pentru insulă. Washingtonul a anunțat recent autorizarea unui tanc petrolier rusesc să aducă 730.000 de barili de ţiței, ca măsură de urgență pentru acoperirea deficitului energetic.
Impactul sancțiunilor și reacțiile internaționale
Blocada și sancțiunile impuse de SUA au avut un efect evident asupra crizei energetice din Cuba, unde penuria de combustibili a dus periodic la pene de curent și la dificultăți majore în sectorul medical. În ciuda presiunilor, Havana încearcă să mențină comunicarea și dorința de dialog, iar președintele MIGUEL DÎAZ-CANEL a spus că țara sa vrea un dialog serios și responsabil cu Washingtonul.
Reacția parlamentarilor americani a fost fermă în privința sancțiunilor, atașând o notă de urgență nevoii de a le revoca pentru a permite accesul la resursele necesare populației. În timp ce tensiunile escaladează, Cuba a făcut unele mici excepții, autorizând în ultima perioadă importuri legitime de petrol, pentru a susține nevoile esențiale ale populației.
Deși oficialii cubanezi au refuzat orice intenție de a ceda în fața presiunilor, au reiterat dorința pentru negocieri directe, ca soluție pentru ambele părți. Vizita parlamentarilor americani s-a încheiat cu angajamentul de a continua discuțiile și de a monitoriza evoluția situației contrar instabilității generate de cele mai recente sancțiuni și restricții economice. Pe data de 15 februarie, un nou acord de import de petrol este programat, în speranța diminuării efectelor crizei energetice care afectează acum Cuba de mai multe luni.
