Mircea Minea, primar al comunei Chiajna, a fost trimis în judecată în 2023 de Direcția Națională Anticorupție (DNA), sub acuzația de serie de ilegalități legate de finanțarea clubului de fotbal Concordia Chiajna. De atunci, dosarul se află în procedură de Camera preliminară la Tribunalul Ilfov, însă procesul întâmpină obstacole semnificative, ceea ce îi amână continuarea. În ciuda avansurilor aparent favorabile pentru inculpat, un detaliu important face ca această procedură să fie blocată în mod inexplicabil de aproape doi ani: hotărârea judecătorului care a încuviințat începutul judecății nu a fost motivată, ceea ce limitează posibilitatea contestării deciziei în instanțele superioare.
Acuzațiile formulate de DNA acoperă un interval extins, între 2007 și 2021, perioadă în care primarul Minea este acuzat că ar fi încălcat atribuțiile de serviciu pentru a întreține relații nelegale cu clubul de fotbal. Se susține că el ar fi încheiat mai multe contracte de finanțare nerambursabilă și ar fi dispus plăți din bugetul local în valoare totală de aproape 37,5 milioane de lei (circa 10 milioane de euro) către Concordia Chiajna. Mai mult, anchetatorii indică faptul că, în procesul de gestionare a finanțelor, primarul ar fi închiriat baze sportive din proprietatea publică a comunei la chiri mai mici decât cele practicate pe piață, fără aprobare de la Consiliul Local și fără a demara licitații publice.
Un alt aspect detectat în anchetă se referă la modul în care edilul local, prin acțiuni necinstite, a prejudiciat bugetul comunal cu mai mult de 7,5 milioane de lei. În acest sens, DNA susține că, pentru a favoriza clubul de fotbal, primarul a încheiat contracte de închiriere subevaluate ale unor baze sportive și terenuri aflate în proprietate publică. Aceste practici, spun anchetatorii, au avut ca efect un prejudiciu considerabil pentru comunitatea locală, iar cazul continuă să fie sub lupa autorităților.
Contextul despre implicarea politică și corupția din jurul fostului primar candidatul la alegeri și în alte cercuri de influență adaugă un strat de complexitate acestui dosar. În timp ce anchetatorii se concentrează pe ilegalitățile specifice finanțării și administrării fondurilor publice, informații apărute în cercetări jurnalistice amplifică suspiciunile vis-a-vis de o rețea de relații și interese paralele cu politica locală.
Informațiile adunate de Rise Project și alte surse indică, de asemenea, o posibilă legătură între primar și persoane din cercurile de influență din domeniul imobiliar. Potrivit acestor surse, Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ar fi cumpărat în 2006 teren în Chiajna împreună cu rude apropiate, inclusiv cu familia primarului. Mai mult, ea ar fi obținut o autorizație de construire pentru un complex comercial pe acel teren, iar ulterior l-a vândut, încasând peste 30.000 de euro pentru o jumătate din proprietate. Aceste detalii ridică întrebări despre modul în care deciziile și afacerile private ale unor persoane influente pot avea legături și cu administrația locală.
În timp ce procesul juridic avansează încet datorită problemelor regulamentare ale deciziei inițiale, spectrul unor posibile consecințe penale pentru primar rămâne deschis. Anul acesta, ultimele informații indică faptul că tribunalul urmează să reia audierea probelor, într-un cadru legislativ care trebuie clarificat pentru a permite continuarea normală a procesului.
Situația continuă să fie urmărită cu atenție de opinia publică, iar perspectiva unei decizii finale în dosarul de corupție de la Chiajna depinde acum de modificările legislative și de celeritatea justiției în soluționarea cazurilor de această magnitudine. În timp ce anumite cercuri indică o posibilă întorsătură complexă, pentru comunitate rămâne esențială transparența și responsabilitatea celor implicați, într-un context în care deciziile administrative și afacerile personale par să fi fost în ultimii ani atent legate.
