Reacția oficialilor din sănătate la propunerea premierului Bolojan despre medicii rezidenți
Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan, care a insistat asupra obligativității medicilor absolvenți de a rămâne în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani, au stârnit reacții în rândul specialiștilor din domeniul sănătății. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a subliniat în discuții cu HotNews că ideea de a lega medicii de țară este problematică și greu de implementat în contextul legislației Uniunii Europene.
„E greu să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii,” a declarat Poiană. În opinia sa, singura situație în care ar putea exista o astfel de constrângere ar fi cazul medicilor rezidenți care au fost formați într-un spital pe un post rezervat. Aceștia ar avea o oarecare „datorie” de a rămâne la acel spital, având în vedere că instituția a blocat un post sperând să obțină un medic specialist.
Dilema angajărilor în sistemul sanitar
Cătălina Poiană a explicat că, în general, medicii rezidenți nu au privilegiul unui post asigurat la finalizarea studiilor. Majoritatea acestora așteaptă să fie organizate concursuri de angajare de către spitale. Această situație complică și mai mult problema forțării medicilor să rămână în țară, având în vedere că oferta locurilor de muncă în sistemul public este adesea limitată.
„Majoritatea spitalele mici sau din orașe medii sunt cele care pot oferi posturi garantate încă din timpul rezidențiatului,” a adăugat Poiană. Aceasta subliniază că, în multe cazuri, medicii specialiști nu pot fi îngrădiți în alegerea locului de muncă, având diverse opțiuni cum ar fi angajarea în sectorul privat sau plecarea în străinătate.
Provocările sistemului de sănătate românesc
Mihail Marcu, CEO-ul MedLife, a adăugat la discuție că nu este realist să ne așteptăm ca medicii să fie mutați forțat în zone rurale. „E o absurditate a diverselor guvernări,” a spus acesta, argumentând că deciziile medicilor de a pleca în alte țări sau de a evita spitalele din mediul rural sunt dictate de condițiile de muncă și de viață. Marcu a subliniat că medicii doresc nu doar stabilitate, ci și o viață profesională împlinită.
Aceasta este o realitate cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, unde tinerii medici caută spații de lucru care să le ofere nu doar un salariu decent, ci și un mediu propice pentru dezvoltare profesională. „Tinerii nu pleacă din România pentru că vor să călătorească, ci pentru că mediul de lucru nu corespunde standardelor pe care le așteaptă,” a concluzionat Poiană.
Perspectiva medicilor rezidenți
În discuțiile cu HotNews, Poiană a pomenit și despre posibile măsuri care ar putea încuraja medicii să rămână și să profeseze în România. „Statul ar trebui să asigure condiții de muncă acceptabile, infrastructură adecvată și o echipă multidisciplinară bine pregătită,” a subliniat aceasta. De asemenea, problema salariilor, în special plata gărzilor, care nu a mai fost actualizată din 2018, rămâne un punct fierbinte în discuțiile despre atragerea și păstrarea medicilor.
În contextul acestor provocări, premierul Bolojan a reiterat că după finalizarea studiilor medicale, absolvenții ar trebui să aibă o „obligație față de țara aceasta.” Această obligație, în viziunea sa, ar putea contribui la saturarea deficitului de medici din spitalele românești. Însă, fără a adresa măsurile structurale necesare, va fi greu ca acest ideal să devină realitate.
În timp ce dezbaterea continuă, rămâne de văzut cum va reacționa Ministerul Sănătății la aceste propuneri și ce măsuri concrete vor fi implementate pentru a îmbunătăți situația tinerilor medici din România.
