România, în ciuda ratei scăzute de implicare, nu rămâne indiferentă față de evoluțiile recente în programul spațial internațional. Misiunea Artemis 2, care marchează reluarea zborurilor umane spre Lună după peste jumătate de secol, devine un eveniment de referință în contextul explorării și tehnologiei spațiale globale. În cadrul unui interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Dumitru Prunariu, singurul român ce a zburat vreodată în spațiu, analizează semnificația acestei misiuni și impactul pe care România îl poate avea în acest domeniu.
Revenirea pe traiectoria Apollo și importanța misiunii Artemis 2
Misiunea Artemis 2 reprezintă o adevărată întoarcere în trecutul explorării spațiale, dar și un pas înainte pentru omenire. Deși primele zboruri umane către Lună au avut loc cu peste 50 de ani în urmă, această misiune marchează relansarea unei noi faz în cercetarea planetară. Dumitru Prunariu explică că programul spațial american avea inițial alte priorități, precum programul navetei spațiale și Stația Spațială Internațională, însă revenirea pe orbită lunară devine acum o etapă esențială pentru planurile de explorare profundă.
„Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte direcții: naveta spațială și stația orbitală. Dar revenirea oamenilor acolo marchează începutul unei noi etape”, spune Prunariu.
Această misiune nu are doar o valoare simbolică, ci pentru întreaga comunitate științifică este un pas esențial în pregătirea pentru explorarea mai îndepărtată, precum Marte.
Luna, doar un punct intermediar în drumul spre Marte
Pentru Dumitru Prunariu, Luna nu este decât un avanpost temporar, un spațiu de testare pentru tehnologii și metode de trai în condiții extrem de diferite. El subliniază că pe lună urmează să se construiască baze permanente, acolo urmând să se desfășoare activități de cercetare a solului și a subsolului lunar.
„Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar. Pe Lună vom învăța cum să trăim și cum să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești”, explică Prunariu.
El adaugă că toate aceste cercetări sunt vitale pentru o misiune mult mai ambitioasă: explorarea planetei Marte. Aceasta reprezintă scopul final pentru cercetători și ingineri, în planurile pe termen lung ale NASA și ale altor agenții spațiale.
„Toate acestea sunt necesare pentru o misiune mult mai importantă din punct de vedere istoric: explorarea planetei Marte”, spune acesta.
Prețul evoluției tehnologice și costurile crescute ale programelor spațiale nu rămân însă fără criticare, iar Prunariu remarcă faptul că impactul sectorului privat devine din ce în ce mai important. Companii precum SpaceX și Blue Origin contributează la reducerea costurilor și la dezvoltarea de tehnologii reutilizabile, schimbând modul în care țările și agențiile spațiale abordează explorarea cosmosului.
Dacă în perioada sa, costurile erau uriase, azi lansările devin mai eficiente, iar compania SpaceX a devenit un element esențial în industria lansărilor comerciale, realizând peste 84% din acestea la nivel mondial.
Evoluția tehnologiei și provocările zborurilor spațiale
După experiența proprie în spațiu, Prunariu remarcă diferențele majore între navele și tehnologia de atunci și cele moderne. În timpul misiunii sale, computerele erau limitate, iar majoritatea sistemelor de control erau manuale sau electromecanice.
„Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Singurul aparat digital a fost un calculator de buzunar pentru calcule rapide”, menționează el.
Astăzi, navele moderne își măsoară și controlează singure sistemele, fiind mult mai sigure și eficiente. Capsula Orion, de exemplu, este echipată cu tehnologii avansate, care permit o gestionare automată a proceselor, dar și monitorizarea în timp real a stării echipajului și a vehiculului.
Lansarea lor, însă, rămâne o provocare. În cazul Artemis 2, cea mai mare dificultate a constat în garanția succesului în fața unor probleme tehnice neașteptate. Dumitru Prunariu amintește că, în trecut, problemele la lansare și la reintrarea în atmosferă au fost obstacole majore, dar și provocări pentru tehnologie și echipele de specialiști.
„Lansarea cu succes și gestionarea riscurilor sunt cele mai dificile momente în orice misiune spațială”, afirmă el.
Experiența de a fi în spațiu, dar și dificultățile de pe drum, nu schimbă însă entuziasmul față de explorarea cosmosului. Prunariu precizează că percepția asupra Pământului de la înălțime, numită adesea „efectul overview”, oferă o perspectivă unică asupra fragileței planetei.
„Este o imagine extraordinară. Te îndrăgostești de planeta noastră atunci când o vezi de la acea înălțime”, spune el.
În privința implicării României în programul spațial european, Prunariu evidențiază limitele actuale, declinul contribuției financiare și necesitatea creșterii implicării țării în noi proiecte tehnologice și industriale.
Pe 12 septembrie 2022, NASA a lansat oficial misiunea Artemis 2, cu misiunea de a trimite astronauți în apropierea Lunii, marcând începutul unei noi epoci pentru explorarea spațială umană.
