Conform Descopera: Studiu: O rutină zilnică stabilă, cheia reducerii durerii și depresiei
Un program zilnic previzibil poate acționa ca un scut protector împotriva durerii, depresiei și a efectelor nocive ale somnului perturbat, sugerează o cercetare recentă. Universitatea din Missouri a constatat că predictibilitatea rutinelor zilnice susține bunăstarea fizică și emoțională, ajutând organismul să își mențină ritmurile interne. Studiul s-a concentrat nu doar pe somn, ci pe tiparul mai larg al activităților desfășurate pe parcursul zilei.
Cercetarea a implicat 67 de adulți, cu o vârstă medie de 68,3 ani. Dintre aceștia, 37 sufereau de insomnie, în timp ce 30 aveau un somn de calitate. Participanții au înregistrat orele de somn, mese, interacțiuni sociale, nivelul de durere, simptomele depresive și indicele de masă corporală (IMC). Rezultatele au fost publicate în Journal of Behavioral Medicine.
Importanța consecvenței în activități
Pentru a evalua regularitatea programului, participanții au monitorizat timp de șapte zile orele la care desfășurau cinci activități esențiale: trezirea, prima interacțiune socială, începerea activității principale (muncă sau altă activitate), cina și ora de culcare. O activitate era considerată consecventă dacă se desfășura cu o variație maximă de 45 de minute față de ora obișnuită. Așa cum era de așteptat, persoanele cu insomnie au raportat dureri mai accentuate și simptome depresive mai pronunțate.
Ritmul zilnic, un semnal pentru ceasul biologic
Interesant este că participanții cu un program zilnic mai consecvent au raportat, în general, mai puțină durere, simptome depresive reduse și un IMC mai scăzut, indiferent de prezența insomniei. Chiar și cei care sufereau de insomnie, dar își mențineau o rutină zilnică stabilă, au demonstrat o reziliență mai mare la durere și depresie, indicând că ritmul zilnic poate fi păstrat chiar și în prezența problemelor cronice de somn.
Activitățile desfășurate la ore regulate acționează ca semnale pentru sistemul circadian, rețeaua complexă de ceasuri interne care reglează ciclurile de somn-veghe, starea de alertă, dispoziția și metabolismul. Deși lumina solară este cel mai puternic factor de sincronizare, mesele regulate, exercițiile fizice și contactul social contribuie la consolidarea acestui ritm.
„Decalajul orar social” și efectele sale
O sursă majoră de perturbare a somnului, deseori subestimată, este „decalajul orar social”. Acesta apare atunci când programul unei persoane diferă semnificativ între zilele lucrătoare și cele de weekend. Trezirea mult mai târziu în zilele de sâmbătă și duminică, deși poate părea o recuperare a somnului, decalează ceasul biologic. Cercetătorii subliniază necesitatea unei perspective holistice asupra sănătății, integrând activitățile pe durata a 24 de ore, nu doar momentele de veghe.
Sursa: Descopera
