Războiul din Iran prelungește incertitudinea pe piețele financiare globale, iar investitorii se pregătesc pentru o perioadă de perturbări și volatilitate prelungită, nu doar pentru câteva săptămâni. După o reacție inițială de calm relativ, recentele evoluții au impus un comportament de tip „risk-off”, caracterizat prin scăderi ale indicilor bursieri, cumpărări masive de active considerate refugiu și creșteri rapide ale prețurilor la energie.
Impactul închiderei Strâmtorii Ormuz și scenariile de evoluție
Suprafața crizei a fost accentuată de închiderea temporară sau potențială a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante și sensibile rute globale pentru transportul petrolului. În caz de menținere a blocajului, efectele nu se vor limita doar la creșterea prețului petrolului, ci vor avea implicații mai largi, precum agravarea presiunii inflaționiste, încetinirea creșterii economice mondiale și chiar riscul de recesiune în anumite regiuni.
Practici și tendințe recente indică o consolidare a dolarului american, moneda de refugiu de parcurs în perioade de instabilitate geopolitică. Acesta devine câștigătorul clar, atrăgând fluxuri masive de capital în timp ce alte monede suferă de pe urma incertitudinii. Iar avantajul Statelor Unite, ca exportator de petrol și gaze lichefiate, amplifică efectele acestei dinamicii, prețurile la energie crescând în mod direct și suportând creșterea PIB-ului, contrar așteptărilor unora privind efectele negative ale conflictului.
Vulnerabilitatea celor dependente de energie și rolul geopoliticii
Economiile dependente de importurile de energie resimt cel mai pregnant această presiune. Europa, în special, se află sub semnul vulnerabilității, fiind total dependentă de importurile de energie, în condițiile în care stocurile de gaze naturale se mențin la nivele extrem de scăzute – unele țări europene având rezerve chiar sub 10%. În această situație, rolul Qatarului, furnizor cheie pentru LNG, devine critic, furnizorii de energie din SUA și alte zone emergente beneficiază, în timp ce Europa trebuie să se adapteze rapid pentru a face față creșterii prețurilor.
Pe de altă parte, economiile exportatoare de energie, precum Canada, Norvegia și Australia, se află în postura de câștigători. Închiderea formală sau temporară a Strâmtorii Ormuz le aduce oportunitatea de a-și crește exporturile și de a-și îmbunătăți balanțele comerciale, avantajând valutele naționale. În schimb, economiile importatoare, precum cele din zona euro, resimt o deteriorare semnificativă a cursurilor valutare și o presiune suplimentară pe inflație.
Valutele și scenariile alternative pe termen lung
Dolarul american a consolidat poziția sa de lider în această perioadă, fiind principalul activ de refugiu. În același timp, monede precum francul elvețian, yenul japonez și chiar yuanul chinezesc se află în poziții relativ favorabile, acestea beneficiind atât de stabilitatea lor, cât și de gestionarea adecvată a rezervelor și a politicilor monetare. China, în special, pare să fie relativ izolată de efectele directe ale conflictului în parte datorită stocurilor redundante și diversificării surselor de aprovizionare, inclusiv relațiile cu Rusia.
În cazul unei soluționări rapide a conflictului, se anticipează o inversare a fluxurilor, cu revenirea activelor tradiționale de refugiu și o depreciere potențială a dolarului. Cu toate acestea, dacă conflictul va continua, diferențele structurale și dependența energetică vor menține dolarul ca monedă dominantă pe termen mediu, iar proiectele de diversificare energetică din Europa vor fi mai mult întârziate.
Pentru economia europeană, impactul va fi resimțit și în cursurile valutare ale statelor din centrul și estul continentului, cum ar fi Ungaria, care deja se confruntă cu vulnerabilități accentuate din cauza ponderii ridicate a importurilor de energie și a expunerii sporite la fluctuațiile prețurilor internaționale.
În mod general, contextul geopolitic și politicile energetice specifice fiecărei țări vor continua să influențeze, în mod decisiv, evoluțiile valutare și scenariile economice. În timp ce unele economii emergente vor putea să profite de pe urma creșterii prețurilor la energie, cele dependente de importuri vor trebui să gestioneze noile provocări în materie de inflamație și balanțe comerciale, încercând să își mențină stabilitatea în fața unei crize de lungă durată.
Sursa: Economistul.ro
