Conform Digi24: Economia României arată semne de stabilizare, susține Ministerul Finanțelor
Economia României dă semne de stabilizare după scăderile înregistrate în prima parte a anului, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Aceste afirmații vin în contextul datelor publicate de Institutul Național de Statistică, care indică o stagnare a Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul al doilea al anului curent față de perioada anterioară și o scădere de 0,4% comparativ cu același interval din anul precedent. Ministrul Nazare a subliniat accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene, o contribuție mai bună a exporturilor nete, precum și o tendință de scădere a deficitului extern și a inflației.
În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a rămas la același nivel în termeni reali față de trimestrul precedent. Comparativ cu perioada similară din 2025, s-a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier. Pe parcursul primelor șase luni ale anului, economia s-a contractat cu 0,8% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la aceeași perioadă din anul trecut.
Ministerul Finanțelor interpretează evoluția din trimestrul al doilea ca pe o temperare a contracției economice, indicând semnale de îmbunătățire în mai multe sectoare. Sectorul construcțiilor a continuat să aibă o evoluție favorabilă, inclusiv datorită proiectelor de infrastructură.
„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Investițiile din fonduri europene, un motor al creșterii
Un argument central invocat de Ministerul Finanțelor pentru perspectiva unei stabilizări este evoluția investițiilor. În prima jumătate a anului curent, investițiile realizate cu fonduri europene au cunoscut o creștere semnificativă, ajungând de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un avans de 56%. Această creștere este vizibilă și în sectorul construcțiilor și în derularea proiectelor de infrastructură.
Estimările Ministerului Finanțelor sugerează că lucrările în infrastructura de transport și energie pot genera efecte pozitive dincolo de contribuția directă la PIB. Printre acestea se numără reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității de producție interne. În paralel, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu ultimul trimestru al anului 2025, pe fondul unei evoluții mai moderate a importurilor, în timp ce exporturile au înregistrat o creștere.
Deficitul extern și inflația în scădere
În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent s-a diminuat cu 5,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deficitul comercial cu bunuri a scăzut, de asemenea, cu 3,9%, în contextul în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat un avans marginal.
Ministerul Finanțelor a atras atenția, totuși, că investițiile în curs de desfășurare implică și importuri de echipamente și tehnologie, ceea ce poate încetini temporar reducerea deficitului extern. Pe termen mediu, însă, extinderea și modernizarea capacităților de producție ar urma să contribuie la sporirea competitivității și a exporturilor, precum și la înlocuirea unei părți din importuri cu producție internă.
Un alt indicator menționat este inflația. Rata anuală a acesteia a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie. Ministerul Finanțelor anticipează o accentuare a procesului de dezinflație începând cu luna august, ca urmare a estompării efectelor de bază generate de măsurile fiscale adoptate anul trecut.
Temperarea presiunilor asupra prețurilor este susținută și de încetinirea consumului și a dinamicii salariale. Cu toate acestea, inflația rămâne la un nivel ridicat, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale la energie continuă să reprezinte riscuri.
Ministerul Finanțelor consideră că perioada actuală de ajustare ar trebui să conducă la o schimbare a modelului de creștere economică, în contrast cu anii în care consumul a jucat un rol predominant, concomitent cu acumularea unor deficite fiscale și externe ridicate. Accentul cade pe creșterea ponderii investițiilor, a productivității și a competitivității externe.
„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”, a subliniat Alexandru Nazare.
Sursa: Digi24
