Un fenomen climatic de proporții, cu potențial de impact global major, se conturează în Oceanul Pacific. Experții avertizează cu privire la posibilitatea instalării unui El Nino puternic în această vară, existând chiar riscul ca acesta să se transforme într-un „super El Nino”. O astfel de manifestare ar putea amplifica fenomenele meteorologice extreme, cu efecte care variază de la furtuni violente și ploi torențiale până la secetă severă, în funcție de regiune. Anul 2027 ar putea deveni anul cu temperaturi record, dacă se produce acest fenomen.
Ce este El Nino și de ce îngrijorează experții
El Nino este asociat cu încălzirea suprafeței oceanului în zona centrală și estică a Pacificului tropical. Acesta face parte dintr-un ciclu climatic complex, care include și La Nina (răcirea apelor) și condițiile neutre. Aceste trei stări formează oscilația sudică El Nino (ENSO), care se dezvoltă preponderent primăvara în emisfera nordică. Modificările de temperatură, între 1°C și 3°C, pot avea efecte majore asupra precipitațiilor, secetei, valurilor de căldură și dezastrelor climatice.
În anii El Nino, vânturile care împing apele calde spre vest slăbesc sau își schimbă direcția. Astfel, se permite încălzirea apelor de suprafață, ceea ce influențează vremea și duce la creșterea temperaturilor globale. Climatologii subliniază că fiecare episod este unic, dar prognozele ENSO pot ajuta la pregătirea pentru schimbările viitoare ale fenomenelor meteorologice extreme. În prezent, condițiile trec de la La Nina la un tipar neutru, dar modelele indică o probabilitate de 62% ca El Nino să apară în această vară, persistând cel puțin până la sfârșitul anului.
Impactul potențial asupra României și lumii
El Nino poate produce perturbări atmosferice majore, modificând curenții de aer și schimbând tiparele de precipitații. Acesta poate alimenta furtuni mai severe în unele regiuni ale lumii, în timp ce în altele provoacă uscăciune extremă. Un „super El Nino”, precum cel din 2015, a dus la secetă severă în Etiopia și a generat un sezon de uragane deosebit de violent în Pacificul de Nord central. Astfel de fenomene pot aduce secetă și căldură în Australia, în sudul și centrul Africii, în India și anumite regiuni din America de Sud. În același timp, precipitații abundente pot afecta sudul Statelor Unite, părți din Orientul Mijlociu și sudul Asiei Centrale.
În România, consecințele unui El Nino puternic pot fi diverse, oscilând între inundații mai frecvente și perioade de secetă prelungită, influențând agricultura, resursele de apă și infrastructura. Deși este dificil de prevăzut cu exactitate efectele specifice, autoritățile trebuie să ia măsuri de precauție pentru a minimiza impactul potențial al acestui fenomen climatic.
Perspective și măsuri de precauție
Un „super El Nino” este definit prin creșteri ale temperaturii la suprafața mării de cel puțin 2°C. Acesta este un eveniment rar, care se produce de puține ori din 1950. Oamenii de știință estimează o probabilitate de 25% ca un astfel de eveniment să se întâmple până în toamnă sau iarnă. Tranzițiile climatice din această perioadă pot face rezultatele mai greu de anticipat.
Dr. Paul Roundy, profesor de științe atmosferice, a afirmat că există „un potențial real pentru cel mai puternic eveniment El Nino din ultimii 140 de ani”. Dr. Andy Hazelton, cercetător, a declarat: „Toate modelele și observațiile indică aceeași direcție: un El Nino foarte puternic, cu impact semnificativ asupra climei globale în acest an”.
Secretarul general al World Meteorological Organization, Celeste Saulo, a declarat că prognozele sezoniere pentru El Nino și La Nina sunt instrumente esențiale de planificare pentru sectoare sensibile la climă, cum ar fi agricultura, sănătatea, energia și gestionarea apei.
