Centralele de termoficare din București funcționează într-un ritm dezechilibrat și peste limitele tehnice de siguranță, probleme accentuate de condițiile meteorologice extreme și de deficiențele sistemului de distribuție a agentului termic. În condițiile unui ger intens, sistemul de încălzire al Capitalei trece de mai bine de o săptămână printr-o criză acută, ce afectează mii de bucureșteni, în timp ce pierderile de apă și presiunea din rețea ating niveluri alarmante.
Centrale care funcționează peste limita de avarie
Electrocentrale București (ELCEN) a anunțat că centralele sale operează, în acest moment, cu un adaos de apă de circa 300 de tone pe oră peste limita de avarie. Această situație apare ca urmare a necesarului de a crește presiunea pentru a menține temperatura agentului termic livrat în condiții de ger extrem. Conform celor declarate, sistemul livrează agent termic până la limita de proprietate a centralelor, respectând parametrii contractuali pentru parametrii de intrare și de ieșire, însă funcționarea peste limitele normale ridică îngrijorări privind durabilitatea instalațiilor.
Situația microclimatului și impactul avariilor
De mai bine de o săptămână, peste 3.000 de blocuri, majoritatea din Sectoarele 2 și 3, fiind fără apă caldă și căldură, din cauza unei avarii cauzate la CET Sud. Deși problema a fost temporar remediată, întârzierea în revenirea la parametrii optimi de funcționare a rețelei a lăsat numeroși bucureșteni în frig, cu temperaturi exterioare care, potrivit prognozei meteo, vor coborî chiar până la -13 grade Celsius în timpul nopților. Termenul de reluare completă a serviciilor a fost prelungit de către autoritățile de la Termoenergetica până pe 12 ianuarie, semnalând că nu mai poate fi asigurată încălzirea în toate zonele afectate în condițiile actuale.
Pierderile masive de apă și riscurile la adresa infrastructurii
Impactul gerului și al avariilor a dus la o suplimentare substanțială a consumului de apă pentru sistemul de termoficare. Datele centralizate arată că, în acest sezon, debitul mediu de apă de adaos pentru compensarea pierderilor a ajuns aproape de 2.000 de tone pe oră, concretizând eforturile de a menține funcționarea rețelei în condiții extreme. În prezent, sistemul pierde peste 2.000 de tone de apă pe oră, ceea ce reprezintă dublul nivelului normal și aproape de limita de avarie de 300 de tone peste nivelurile de siguranță. Aceasta înseamnă un stres semnificativ pentru instalații, ce riscă să se defecteze dacă se continuă acest ritm de operare “pentru a evita avarii majore”, după cum explică reprezentanții ELCEN.
Parametrii tehnici și riscurile operaționale
Centralele operază la temperaturi de 97-98°C pentru agentul termic livrat, într-un echilibru fragil, întrucât orice solicitare de majorare a debitului ar presupune riscuri majore pentru întreaga infrastructură. Funcționarea în parametrii actuali este considerată sigură, însă orice abatere de la aceste limite ar putea duce la funcționări anormale, avarii și, implicit, la întreruperi mai extinse ale serviciului, afectând confortul locatarilor.
De ce se adaugă atât de multă apă suplimentară în sistem
Problemele nu vizează doar presiunea, ci și eficiența sistemului. În condițiile curente, debitul de apă de adaos a ajuns în mod excepțional la peste 2.200 de tone pe oră, de aproape două ori mai mult decât în mod normal. Acest volum masiv de apă justifică nevoia imperativă de reducere a pierderilor din rețea, dacă dorim ca pentru viitor să fie evitate situații critice. În absența unor măsuri de reducere a pierderilor, riscul ca infrastructura să se deterioreze definitiv devine realitate, iar autoritățile și operatorii se află într-un echilibru delicat, forțați să mențină funcționarea sistemului pentru a preveni dezastrul.
Pe măsură ce temperaturile continuă să rămână la valori foarte scăzute, perspectivile rămân tensionate. Pentru moment, echipele de intervenție încearcă să gestioneze situația și să mențină un serviciu de termoficare cât mai stabil, dar provocările tehnologice și logistice par să depășească ancora de siguranță a sistemului. În contextul unei Capitale afectate de un ger sever și de dificultăți de infrastructură, e clar că soluțiile pe termen lung trebuie prioritizate pentru a evita astfel de crize recurente în sezonul rece.
