Autoritățile din România trag un semnal de alarmă cu privire la o metodă nouă și extrem de sofisticată de înșelăciune digitală, care folosește inteligența artificială pentru a manipula emoțional părinții și a-i păcăli în moduri aproape imposibil de detectat. Aceasta nu reprezintă doar un classic caz de fraudă online, ci o evoluție periculoasă, în care infractorii exploatează avansul tehnologic pentru a crea scenarii cât se poate de reale, menite să genereze panică și să obțină bani sau informații personale în condiții de maximă presiune.
Clonarea vocală și manipularea emoțională: noul front al fraudelor digitale
Metoda înșelătorului este simplă, dar extrem de eficientă. Aceasta se bazează pe clonarea vocală, o tehnologie avansată de inteligență artificială, capabilă să redea vocea unui copil utilizând doar câteva fragmente audio provenite din postări pe rețelele sociale sau videoclipuri online. În doar câteva secunde, infractorii pot genera un discurs aproape identic cu cel al victimei, pregătit să fie folosit pentru manipularea părinților.
Odată ce „vocea” copilului este clonată, părinții sunt contactați telefonic, fiind implicați într-un scenariu de urgență despre un accident, o problemă de sănătate gravă sau o situație legală inventată. În unele cazuri, apelul este completat de intervenția unui „fals adult”: un actor care pretinde a fi medic, polițist sau avocat și care solicită bani sau date personale în grabă, sub pretextul unei anchete sau al unei urgențe.
Panică, emoție și reacții impulsive – acestea par să fie principalele arme folosite de infractori pentru a-și atinge scopurile. Victimele, puse în fața unei situații aparent critice, reacționează instinctiv, fără a verifica realitatea informației, lăsate astfel vulnerabile unui abuz major.
Cum să te ferești de înșelătoriile bazate pe inteligența artificială
Specialiștii în securitate și autoritățile recomandă mai multe măsuri simple, dar esențiale, pentru a preveni astfel de situații. În primul rând, părinții sunt sfătuiți să se oprească și să nu reacționeze impulsiv dacă primesc apeluri suspecte. Este indicat să închidă imediat discuția și să contacteze direct, prin canale sigure, copilul sau alți membri ai familiei pentru a verifica această situație de urgență.
De asemenea, se recomandă ca părinții să limiteze publicarea de clipuri și materiale audio ale copiilor pe rețelele sociale, întrucât aceste fragmente pot fi folosite pentru clonarea vocală. Setările de confidențialitate trebuie folosite cu atenție, iar cunoașterea și aplicarea unor măsuri simple de securitate digitală, precum stabilirea unei parole sau a unei întrebări de verificare în familie, pot deveni un scut eficient împotriva acestor atacuri. În orice situație, publicarea excesivă a informațiilor despre copii și viața lor online crește riscul ca infractorii să folosească aceste date pentru a falsifica vocea și pentru a impune un scenariu care pare complet autentic.
Deși tehnologia a adus beneficii sociale și economice, utilizarea sa în scopuri criminale a evoluat rapid, pătrunzând zone unde părea că sigur nu se va ajunge. Clonarea vocală, deepfake-urile audio și manipularea emoțională reprezintă un pericol real, care necesită mereu vigilență și educație digitală continuă.
Din momentul în care aceste tehnici devin mai disponibile și mai sofisticate, perspectiva unei lupte eficiente împotriva acestui tip de fraudă devine tot mai complexă. În cele din urmă, tehnologia trebuie să fie însoțită de o conștientizare și de un dialog deschis despre riscurile și metodele de protecție. Cu fiecare nouă veste, devine mai clar că, în era digitală, granița dintre criminalitate și tehnologie dispare tot mai mult, iar părinții, ca și alte categorii vulnerabile, trebuie să fie permanent în alertă pentru a învinge aceste moduri inedite de înșelăciune.
